Asociaţiile de proprietari nu pot decât să repartizeze penalizări venite pe facturile furnizorilor în funcţie de restanţieri. Regulile penalizărilor trebuie hotărâte într-o Adunare Generală şi sunt înscrise într-un proces-verbal. Prin lege, penalizările proprii nu pot fi mai mari de 0,2% pe zi, adică 6% pe lună. De obicei, penalizările venite de la furnizori de servicii publice sunt de 0,04% pe zi.
De câte ori proprietarii nu sunt luaţi peste picior de administratorii de asociaţie, când vine vorba de penalităţi? Cei din urmă nici nu catadicsesc să le dea explicaţii, răspunsul fiind pur şi simplu: „penalităţile sunt ale furnizorilor de utilităţi“. Proprietarii trebuie să ştie că la nivelul asociaţiei sunt două tipuri de penalităţi: cele din partea furnizorilor de utilităţi, care se repartizează restanţierilor proporţional cu valoarea restanţei la plata cotelor de întreţinere, și penalităţile impuse de asociaţie conform propriului sistem de penalizări adoptat de Adunarea Generală.
În Craiova, cei doi mari furnizori – Termoficarea şi Compania de Apă Oltenia – percep penalităţi de 0,04% pe zi de întârziere pentru sumele restante. Penalităţile în sistem propriu (interne) pot fi până la 0,2%.
„Povestea penalităților a început în momentul în care CET-ul a emis prima factură cu majorări de întârziere către Regia Autonomă de Termoficare şi, la rândul ei, regia le-a pasat asociaţiilor de proprietari. La început, majoritatea acestor asociaţii fie au refuzat facturile de majorări, fie nu le-au recunoscut pur şi simplu. Cum la vremea aceea nu era lesne să ai un computer într-un sediu de asociaţie şi valoarea penalităţilor facturate într-o lună trebuia calculată, soluţia a fost relativ simplă şi se păstrează până în prezent. Penalităţile din factură se împart la suma debitelor tuturor proprietarilor cu restanţă mai mare de 50 de zile la data efectuării listei de plată, rezultând un procent care se va înmulţi cu restanţa tuturor proprietarilor cu debite mai mari de 50 de zile“, precizează Alina Mora, reprezentant firmă administrare imobile.
Bineînţeles că, atâta timp cât acest procent de 0,2% de penalitate internă este mai mare decât valoarea penalităţilor facturate, este suficient să se repartizere doar cele interne, însă, dacă se stabileşte, se pot repartiza ambele tipuri de penalităţi, lucru care creşte activul asociaţiei, dar este în defavoarea familiilor cu posibilităţi financiare limitate, deoarece, deşi valoarea totală a penalităţilor repartizate nu poate depăşi debitul, la restanţierii mari se poate ajunge foarte uşor la valori foarte mari.
Repartizare
Dilema repartizării penalităţilor facturate în asociaţii a existat întotdeauna deoarece procentul unic înmulţit cu valoarea restanţei nu ţine cont de numărul de zile de întârziere ale fiecărei liste de plată aflată în componenţa soldului, aşa cum ar fi normal. Termoficarea facturează în prezent un procent de 0,04% pe zi, care se înmulţeşte cu 30 şi apoi cu fiecare factură restantă care are o vechime mai mare de 45 de zile. „Exemplu: factura 1 x 30 zile x procent = penalitatea 1; factura 2 x 30 zile x procent= penalitatea 2 şi factura n x 30 zile x procent = penalitatea n, total penalitate aplicată în factura (n+3) = suma penalităților de la 1 la n. Aceasta se traduce că la data emiterii facturii (n+3) factura 1 nu era plătită, deci toată energia termică din această factură repartizată întregii asociaţii nu a fost achitată. Dar cum doar o parte din proprietari nu şi-au plătit cheltuielile de întreţinere şi a fost necesar ca banii pentru energie termică achitaţi de către bun-platnici să fie parţial redistribuiţi către alţi furnizori pentru a nu se întrerupe furnizarea serviciilor, atunci este normal ca acest procent să se aplice la toate cheltuielile de întreţinere unui restanţier şi nu doar la componenta de energie termică din lista lui de plată. Important de ştiut este faptul că oricare din metode ar trebui explicate în ședinţa de comitet sau în Adunarea Generală tuturor proprietarilor, în paralel cu informarea acestora cu privire la datoriile asociaţiei către regiile purtătoare de penalităţi“, explică Alina Mora.
Nu se ştie ce se aplică?
Iată ce ne-a scris pe pagina de Facebook a GdS Marinel Răduţ, din Craiova: „Ca om cu niște restanţe, am întrebat săptămâna trecută care este procentul de penalizare şi mi s-a răspuns extrem de ambiguu: „«cred că 0,2% pe zi sau 0,02, nu mai știu… sau parcă 8, nu 2…»“.
O altă părere, Elena Ştefănescu: „Da, mai mare ca la orice bancă, aproape cinci la sută pe lună, deci pe an 60 la sută. Un fel de cămătărie oficializată“.
Lege
Iată ce prevede Legea nr. 230/2007 la art. 49:
„(1) Asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată. Penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depăşeşte termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăşi suma la care s-a aplicat.
(2) Termenul de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, afişate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice.
(3) Sumele rezultate din aplicarea penalităţilor de întârziere vor face obiectul fondului de penalităţi al asociaţiei de proprietari şi se vor utiliza numai pentru plata penalizărilor impuse asociaţiei de proprietari de către terţi şi pentru cheltuieli cu reparaţiile asupra proprietăţii comune sau alte cheltuieli de natură administrativă“.
