Din august ar trebui să înceapă producerea cardului naţional de sănătate, element care dovedeşte calitatea de asigurat şi care, împreună cu reţeta electronică şi dosarul electronic, ar duce la eficientizarea sistemului sanitar. Problema este că autorităţile abia au reuşit să dea drumul la implementarea reţetei electronice, iar despre cardul de sănătate casele judeţene aşteaptă încă un semn de la forul superior.
Implementarea cardului naţional de asigurări sociale de sănătate, instrument necesar pentru dovedirea calităţii de asigurat pe teritoriul României, aşa cum a fost el gândit de autorităţi, nu pare să debuteze din luna august, după cum anunţau oficialii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS). Acest card, care ar cuprinde istoricul medical al pacientului, va putea fi utilizat în tot sistemul medical, de la medicul de familie, spital, farmacie până la sistemul de urgenţă, iar împreună cu reţeta electronică şi dosarul electronic ar reprezenta o necesitate pentru eficientizarea sistemului sanitar. „Acest proiect reprezintă, de fapt, primul pas spre informatizarea sistemului medical, care va conduce la disciplină financiară şi medicală“, susţineau oficialii CNAS.
Un prim pas care pare însă unul bătut pe loc, având în vedere că despre implementarea cardului naţional de sănătate se vorbeşte de la începutul anului 2011, dar proiectul s-a amânat pentru luna august 2012. Şi nici acum nu se ştie exact când va demara. Casele Judeţene de Asigurări de Sănătate nu au primit până acum de la CNAS nici o informare în acest sens, iar din experienţa avută cu reţeta electronică, reprezentanţii acestora sunt sceptici în ceea ce priveşte introducerea cardului de sănătate. „Abia s-a început cu reţeta electronică, şi asta greoi. Nu există calculatoare la toţi medicii, conexiune la internet, sunt probleme cu semnalul în mediul rural, abia s-au prescris câteva sute de reţete în Dolj în luna iulie, nu văd cum ar demara proiectul cu cardul naţional de sănătate“, afirmă medicii.
Implementarea reţetei electronice a început de la 1 iulie, dar ea va fi obligatorie abia de la 1 ianuarie 2013, în timp ce despre dosarul electronic se va putea vorbi doar din a doua jumătate a anului 2013.
Cum poate fi folosit cardul de sănătate
Reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi ai Ministerului Sănătăţii (MS) susţineau că introducerea acestui card va aduce beneficiu atât pacienţilor, cât şi autorităţilor sanitare. „Pacienţii vor scăpa de birocraţie şi de drumurile între serviciu şi casa de asigurări pentru a dovedi calitatea de asigurat când au nevoie de servicii medicale sau concedii medicale, autorităţile vor putea cunoaşte exact câte servicii medicale au fost efectuate unui pacient, care sunt nevoile reale în sistem“, se preciza în comunicatele trimise de CNAS către Casele Judeţene de Sănătate.
Pentru ca acest card să poată fi folosit în sistem este însă nevoie de multe alte lucruri. În primul rând, de alte carduri, pentru fiecare medic în parte, de cititoare de carduri în fiecare cabinet medical, de un sistem informatizat care să lege în aceeaşi reţea casele de asigurări de sănătate şi cabinetele medicilor. „Pentru orice prestaţie medicală, doctorul va introduce cardul propriu în sistem odată cu cel al pacientului. Unul fără celălalt nu vor putea funcţiona. Astfel se va reduce semnificativ fraudarea sistemului, pentru că până acum se întâmpla să fie folosite CNP-urile unor persoane pentru decontarea unor tratamente medicale, fără ca acelea să fie prezente în cabinetul medical“, explica fostul ministru al sănătăţii, Cseke Attila.
Costurile emiterii, suportate de la bugetul de stat
Un astfel de card ar costa doi euro. Cheltuielile cu producerea lui vor cădea însă în seama Ministerului Sănătăţii, care le va susţine de la bugetul de stat, guvernul aprobând luna trecută o ordonanţă de urgenţă în acest sens. Conform actului normativ, pentru plata şi distribuţia cardului naţional de sănătate se va încheia un contract între MS şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate cu CN „Imprimeria Naţională“ SA.
„Aveam semnale că nu toţi asiguraţii ar fi fost de acord să plătească producerea cardului. Din această cauză am discutat cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi am găsit o soluţie financiară prin care să suportăm de la bugetul de stat cheltuielile pentru producerea cardului, astfel încât să ne asigurăm că toţi cetăţenii vor primi acest card“, declara la acea vreme Vasile Cepoi, ministrul sănătăţii. Din estimările CNAS, 15 milioane de persoane asigurate, cu vârsta peste 18 ani, vor primi acest card. Lunar, Imprimeria Naţională poate produce însă un milion de exemplare.
Persoanele asigurate vor avea obligaţia prezentării cardului naţional de asigurări sociale de sănătate în scopul acordării serviciilor medicale de către furnizorii aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate. „Neprezentarea lui va duce la acordarea de servicii medicale contra cost, cu excepţia serviciilor acordate în cazul urgenţelor medico-chirurgicale şi a bolilor cu potenţial endemo-epidemic, a celor prevăzute în Programul naţional de imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi a lăuzei, şi a serviciilor de planificare familială“, susţin reprezentanţii Casei Naţionale.
Cine are acces
Nu oricine are acces la datele de pe cardul de sănătate. Informaţiile pot fi accesate doar de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate prin unitatea de management a cardului naţional, în calitate de administrator unic al sistemului informatic, de medicul de familie la care este înscris asiguratul, de medicii specialişti care au sub observaţie şi acordă servicii medicale titularului cardului, precum şi de furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale. La informaţii mai au acces şi farmaciile, cu privire la medicamentele şi datele de identificare ale asiguratului – titularul cardului înscrise pe prescripţia medicală. Fiecare dintre cei menţionaţi mai sus va putea vizualiza însă doar partea lui de informaţie.
Ce date conţine
Informaţiile minime care vor putea fi accesate de pe cardul naţional de asigurări sociale de sănătate, precum şi cele înscrise pe cipul cardului sunt următoarele: numele, prenumele şi codul numeric personal ale asiguratului; cod unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate; numărul de identificare al cardului naţional de asigurări sociale de sănătate; diagnostice medicale cu risc vital şi boli cronice; grupa sanguină şi Rh; acceptul exprimat, în timpul vieţii, pentru prelevarea de organe, ţesuturi şi celule, după deces, în condiţiile art. 331 alin. (5) din Legea nr. 95/2006; medic de familie: nume, prenume, date de contact.
