Discuţiile de la Ministerul Economiei au relevat că domeniul este extrem de fărâmiţat şi plin de probleme. Reprezentanţii industriei au cerut scăderea TVA la 20%, înfiinţarea unei burse a deşeurilor de hârtie şi introducerea unui program „Rabla“ pentru tractoarele forestiere.
Problemele întâmpinate de reprezentanţii industriei lemnului, hârtiei şi mobilei ar putea fi combătute cu succes dacă autorităţile de la Bucureşti ar diminua taxele şi impozitele, inclusiv TVA, şi ar putea întocmi o strategie coerentă de stimulare a vânzării produselor româneşti în defavoarea importurilor, consideră reprezentanţii sectorului.
În urma consultărilor care au avut loc recent la Ministerul Economiei, reprezentanţii industriei lemnului, hârtiei şi mobilei au propus oficialilor scăderea TVA la 20%, înfiinţarea unei burse a deşeurilor de hârtie şi carton, precum şi introducerea programului „Rabla“ pentru tractoarele forestiere cu o vechime de circa 20 ani.
Industriaşii consideră prioritară şi dezbaterea în parlament a modificărilor aduse Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic, în forma propusă de Comisia de agricultură şi silvicultură, după o negociere cu toate instituţiile şi ONG-urile din domeniul silvic, subliniind importanţa modificării şi completării legislaţiei subsecvente Codului Silvic, respectiv a ansamblului de regulamente, norme şi instrucţiuni care reglementează regimul silvic.
Pe subsecţiuni ale industriei, reprezentanţii industriei hârtiei au cerut modificarea legislaţiei existente în vederea limitării exportului de maculatură şi trecerea maculaturii în categoria materiilor prime de bază, în timp ce reprezentanţii industriilor lemnului şi mobilei s-au arătat preocupaţi de exporturile de lemn brut.
De altfel, reprezentanţii industriei lemnului şi mobilei au cerut revizuirea reglementării prin care Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, în calitatea sa de administrator al proprietăţii publice a statului, este obligată să verse la bugetul de stat 85% din profitul net, dar şi revizuirea nivelului taxelor locale în industria producerii de mobilă. „Consecinţa acestei reglementări este faptul că fondurile destinate dezvoltării, respectiv investiţiile din surse proprii, s-au redus la numai 5% din profit, faţă de 40% cât au fost până în anul 2010“, susţin reprezentanţii industriei.
România importă anual hârtie de peste 100 de milioane de euro
Reprezentanţii industriei au subliniat în cadrul discuţiilor importanţa revitalizării industriei autohtone de producţie a hârtiei şi cartonului, arătând că România importă anual hârtie şi carton de peste 100 de milioane de euro şi că înfiinţarea unei burse a deşeurilor de hârtie – carton ar oferi producătorilor informaţii precise privind evoluţia preţurilor de piaţă atât în plan intern, cât şi extern.
Exprimându-şi bănuielile legate de existenţa unor practici anticoncurenţiale privind comerţul cu plăci aglomerate, oamenii de afaceri au cerut eliminarea cartelurilor din acest domeniu şi combaterea concurenţei neloiale, arătând că o mai bună colaborare între asociaţiile profesionale şi instituţiile publice ar duce la aplicarea mai riguroasă a legislaţiei.
Reconsiderarea nivelului fondurilor structurale pentru întreprinderile mari şi acordarea unui tratament egal între agenţii economici autohtoni şi firmele străine vor fi benefice mediului de afaceri, susţin reprezentanţii industriei, ca de altfel şi sprijinirea agenţilor economici prin acordarea de fonduri nerambursabile.
Trebuie atenuat impactul liberalizării pieţei energiei asupra sectorului productiv
În ceea ce priveşte cadrul economico-financiar, oamenii de afaceri din industria lemnului, hârtiei şi mobilei au cerut reglementări clare privind termenele de plată, având în vedere frecvenţa cu care sunt folosite acestea în relaţiile economice cu clienţii lor.
Referitor la posibilitatea stimulării exporturilor, reprezentanţii industriei au precizat în cadrul discuţiilor purtate cu oficialii Ministerului Economiei că adoptarea unor măsuri de natură fiscală ar putea stimula sectorul privat productiv.
Alte propuneri ale mediului de afaceri privesc atenuarea impactului liberalizării pieţei energiei electrice şi a gazelor asupra sectorului productiv, adoptarea legislaţiei pentru stimularea investiţiilor în sectorul productiv industrial şi luarea unor măsuri de natură fiscală pentru crearea de locuri de muncă.
Revederea şi înăsprirea procedurilor de insolvenţă
În 2010, din industria lemnului, hârtiei şi mobilei făceau parte 5.800 de companii, cu 54.600 de angajaţi, ţara noastră situându-se pe locul 25 în UE. Din cauza crizei financiare şi a măsurilor de austeritate impuse de autorităţi, numărul societăţilor s-a diminuat, o parte dintre acestea aflându-se în insolvenţă sau chiar faliment.
Pentru evitarea apariţiei unor astfel de probleme, dat fiind faptul că unele dintre firmele aflate în insolvenţă au ajuns în această situaţie din cauza nerecuperării creanţelor pe care le deţineau la alte firme, reprezentanţii industriei lemnului, hârtiei şi mobilei propun revederea şi înăsprirea procedurilor din Legea insolvenţei, precum şi aprobarea unor facilităţi de atragere a finanţărilor şi de accesare a fondurilor europene.
Revigorarea industriei este posibilă şi dacă va fi modificat Codul Fiscal în privinţa profitului reinvestit în retehnologizare, consideră industriaşii, subliniind importanţa încurajării investiţiilor verzi prin acordarea de facilităţi fiscale şi acordarea de garanţii bancare sau guvernamentale în cazul investiţiilor cu finanţare externă.
Control vamal mai drastic la importurile extracomunitare
Concurenţa neloială a produselor de import poate fi combătută, în opinia reprezentanţilor industriei, şi prin întărirea controlului vamal la importul produselor de mobilier din statele extracomunitare, reducerea termenelor de eliberare a documentelor ce atestă eligibilitatea firmei şi simplificarea procedurilor de completare a documentelor în vamă.
Majorarea plafonului privind ajutorul de minimis la 300.000 de euro
„Susţinerea majorării plafonului privind ajutorul de minimis de la 200.000 de euro pentru o firmă pe o perioadă de trei ani, la cel puţin 300.000 de euro pe o perioadă de trei ani şi alocarea corespunzătoare a fondurilor“, este altă propunere a reprezentanţilor industriei, alături de revizuirea nivelului taxelor locale în industria producerii de mobilă şi neimpozitarea profitului reinvestit de către companii.
În scopul asigurării şi ajustării stabilităţii macroeconomice, s-ar impune şi simplificarea sistemului de taxe şi diminuarea numărului acestora, dezvoltarea investiţiilor publice, susţinerea capitalului autohton, precum şi dezvoltarea parteneriatului public-privat.
