În urma consultărilor cu Ministerul Economiei, designerii au cerut şi includerea în „Clasificarea Ocupaţiilor din România“ a peste 200 de profesii din domeniul publicitar şi a specializării „design“.
În cadrul discuţiilor purtate cu oficiali ai Ministerului Economiei pe tema reindustrializării, designerii, ca parte a reprezentanţilor industriei creative, au cerut înfiinţarea unui Consiliu Naţional de Creativitate, format din specialişti din toate domeniile, care să elaboreze o strategie naţională privind design-ul românesc, a anunţat Ministerul Economiei.
„Potrivit propunerii, strategia ar trebui să vizeze domenii cum ar fi design de obiect, design vestimentar etc. şi să se refere la standarde profesionale de acreditare a firmelor şi profesioniştilor din design, astfel încât această activitate să îşi îndeplinească rolul de a genera valoare adăugată în sectoare importante ale industriei. În plus, premiile anuale pentru design sunt văzute ca un instrument pentru a stimula performanţa în acest domeniu“, a comunicat instituţia. Designerii au cerut, de asemenea, şi înfiinţarea unui forum consultativ, care să reunească designeri profesionişti, profesori de design din sistemul universitar şi reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale şi patronale, precum şi acordarea unor facilităţi fiscale pentru revigorarea meşteşugurilor tradiţionale, scutirea de plata impozitului pe profit pentru întreprinderile care reinvestesc în inovaţie şi design şi pentru dreptul de autor, programe de finanţare din fonduri UE pentru firme din sectorul creativ, precum şi includerea în COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) a peste 200 de profesii din domeniul publicitar şi a specializării „design“.
Nu există învăţământ mediu şi superior specializat
Reprezentanţii industriei creative au cerut autorităţilor să ia măsuri pentru pregătirea profesională în domeniul tipăriturilor şi materialelor publicitare, având în vedere că în acest domeniu „nu există învăţământ mediu şi superior specializat“. „Colegiul Tehnic Media, singura instituţie din România pe acest domeniu, are curricula învechită, nu are profesori suficienţi, iar elevii se îndreaptă după absolvire spre alte domenii“, susţin reprezentanţii industriilor creative, subliniind că doresc ca asociaţiile patronale să fie consultate în vederea stabilirii programei şcolare la Universitatea de artă – Design vestimentar, astfel încât studenţii să efectueze practica în multe firme de profil din ţară, iar angajatorilor să li se acorde facilităţi fiscale – subvenţii 50% de la stat pentru fiecare absolvent-designer angajat după terminarea studiilor.
Dezvoltarea Masteratelor de creativitate, prin relaţionarea intereselor mediului universitar cu cel economic prin încheierea unor parteneriate care să confere facilităţi fiscale partenerilor, şi înfiinţarea unui master pentru specialişti în domeniul tipografic în cadrul Facultăţii de Chimie industrială, sunt alte solicitări făcute de reprezentanţii industriei creative în cadrul discuţiilor purtate cu Ministerul Economiei.
Reducerea taxelor şi a controalelor la firmele de bună-credinţă
Alte solicitări ale designerilor se referă la reducerea numărului de controale la firmele de „bună credinţă“, plătitoare de taxe, precum şi reducerea CAS. O altă problemă a designerilor este legată de decontarea directă a deducerilor de taxe (CAS, CASS, impozit salariu etc.) pe perioada concediului medical al personalului angajat, în cazul impozitelor şi taxelor datorate pentru angajaţi.
„În prezent, angajatorul plăteşte toate impozitele şi taxele datorate, urmând ca deducerile pentru angajaţii aflaţi în concediu medical să fie returnate în viitor angajatorului, după completarea şi trimiterea de formulare către Casele de Asigurări. Deducerile nu sunt returnate nici după un an, angajatorul suportând atât salariul angajatului aflat în concediul medical, cât şi toate taxele şi impozitele datorate statului pentru acesta“, îşi justifică designerii solicitarea. Totodată, s-a propus alocarea de fonduri bugetare pentru finanţarea participării firmelor de producţie publicitară la expoziţii de profil internaţionale.
Prelungirea Programului „Kogălniceanu“
Pe de altă parte, reprezentanţii industriei creative solicită continuarea sprijinirii antreprenoriatului prin crearea de facilităţi fiscale pentru tineri sau firme mici, abia înfiinţate, precum şi prelungirea Programului „Kogălniceanu“, dar şi crearea unui fond de risc sau garantare în care să fie cuprins în mod special sectorul de design şi care să ajute la obţinerea unor credite de investiţii.
Un alt capitol distinct al cerinţelor designerilor îl constituie eliminarea birocraţiei excesive a autorităţilor de management privind accesarea de fonduri europene, atât în evaluarea proiectelor, cât şi la decontarea plăţilor. „Distribuirea fondurilor europene în funcţie de nevoile reale ale domeniului de design va permite aplicabilitatea realizărilor designerilor şi în plan industrial“, menţionează designerii.
Corectarea legii insolvenţei
Din punct de vedere legislativ, designerii au solicitat reprezentanţilor Ministerului Economiei implementarea legislaţiei pentru susţinerea şi dezvoltarea holdingurilor şi grupurilor de firme, dar şi corectarea legislaţiei referitoare la insolvenţă, „în sensul eliminării practicii intrării în insolvenţă pentru evitarea plăţii diverşilor furnizori sau a datoriilor către stat“, precum şi a scurtării timpului de derulare a procedurilor de insolvenţă.
De asemenea designerii cer scutirea de la plata impozitului pe profit pentru întreprinderile care reinvestesc în inovaţie şi design şi pentru dreptul de autor pe o perioadă de cinci ani pentru lucrările premiate anual pe domenii economice – Premiile pentru design.
