1.4 C
Craiova
duminică, 24 noiembrie, 2024
Știri de ultima orăActualitateŞcoală ca în Occident şi gratuită, în Craiova

Şcoală ca în Occident şi gratuită, în Craiova

http://www.youtube.com/watch?v=N7OKqXm5fdw

Printre străzile pline de noroi și bălțile mari de pe strada Geniștilor, din Craiova, există o școală care se ridică la standarde europene. Când intri în ea, ai impresia că ești într-o instituție de învățământ din Occident, nu din Craiova. Deși este dotată cu mult peste școlile și liceele din oraș, aici nu se percepe nici o taxă, iar noțiunile de fondul școlii sau fondul clasei nu există.

Școala Ethos este o școală privată, făcută în urmă cu 13 ani de un elveţian. Dacă învățământul de stat se luptă cu subfinanțarea și absenţa multor materiale care să îi ajute pe elevi, în această şcoală nu lipsește nimic. În fiecare dimineață, clădirea mare, albastră, își așteaptă elevii, care vin la ore cu drag pentru că școala este aranjată în așa fel încât li se pare că este o doua casă. Sălile de curs sunt colorate și pline de materiale didactice, şi există clasă separată pentru fiecare materie. Pe lângă sălile normale de curs, elevii au și un atelier special amenajat pentru ora de educație tehnologică. Mese de lemn pe care stau materiale – de la ață, sârmă și până la mașini de cusut – completează sala în care micuții învață să meșteșugărească. În spatele clasei, pe o masă stau așezate un turn Eiffel și câteva căsuțe făcute de ei în timpul orei. Mai sus, pe un raft, îți atrag atenția, încă de când intri pe ușă, niște căsuțe pentru păsări, despre care profesoara îmi spune: „Sunt făcute de copii și acelea. Încercăm să îi învățăm de toate și îi încurajăm să își dezvolte imaginația“.
Faptul că elevii sunt învățați să se exprime liber și să învețe de plăcere și nu tocind, așa cum se întâmplă cel mai adesea în rândul elevilor din învățământul românesc, îi determină pe părinți să își aducă aici copiii: „Spre deosebire de celelalte școli, aici nu se fac diferențe între copiii cu dizabilități și ceilalți, îi învață să fie ordonați și respectuoși. Fiecare trebuie să își aranjeze încălțămintea, de exemplu, dacă nu, sunt pedepsiți. Au un regulament bine pus la punct. Eu am rămas impresionată de faptul acesta, chiar se respectă regulile, și nu aș schimba această școală cu nici una din oraș. Spre deosebire de celelalte școli, aici copiii sunt învățați să se exprime liber și au o libertate de exprimare mult mai mare decât în celelalte unități de învățământ.  Există acea legătură elev-profesor pe care cei de aici au reușit să o creeze“, spune Maria Lisaru, o mamă venită să își ia copilul acasă.
La Şcoala Ethos, condițiile sunt unele la care elevii din unităţile de învăţământ de stat nici nu visează, iar părinții nu plătesc nimic. Singurele care se pot plăti sunt masa și transportul, însă asta e opțional. Florin Andrei este unul dintre părinții care a preferat să își aducă copiii la această școală și spune: „Mi-am adus copiii aici pentru că sunt condiții mult mai bune, iar marele avantaj este că nu trebuie să plătești nici o taxă. Nu există aici nici fondul școlii, nici fondul clasei. Se plătesc doar mâncarea și transportul, însă sunt aceiași bani pe care i-am da și noi. Școala este modernă, iar profesorii au metode de predare moderne și adaptate programei și elevilor“, spune tatăl, care este mulțumit de faptul că există o permanentă comunicare între părinți și cadrele didactice. „Pe lângă ședințe, avem și foarte multe colaborări electronice. Există un cont pe internet prin intermediul căruia ne țin la curent cu activitățile de la școală“.
 
Telefoanele rămân la secretariat, iar în clasă sunt 15 elevi

Sala de sport este foarte mare, iar elevii se pot bucura, pe lângă aceasta, și de aparate de fitness. Lângă sala de sport este amenajat un vestiar, dar și dușuri. Afară, în spatele școlii, există un teren de sport amenajat după modelul celor din Occident. Când am ajuns la școala privată, terenul de sport era plin de copiii care, ghidați de prefesor, începuseră „marșul ecologiștilor“ și, aliniați pe trei coloane, desfăşurau cu voioșie activitatea. Înăuntrul școlii, într-o sală încăpătoare cu scaune puse ca la film, copiii sorbeau parcă vorbele unui domn care îi învăța ce înseamnă un cutremur. Pe tablă erau proiectate imagini la care se uitau cu ochii mari, ce le trădau dorința de cunoaștere. La fiecare întrebare pe care o punea la microfon domnul respectiv, sala se umplea de mâini ridicate și răspunsuri: „Ne ascundem sub masă dacă e cutremur“, se aude vocea unui băiat, „Eu, eu, știu eu să răspund“ se aude altul din spatele clasei.
Regulamentul școlii este bine pus la punct și inspirat după modelul elvețian, model după care a fost creată toată școala. Elevii învață în primul rând să fie buni unii cu alții, dar și ordonați și responsabili, iar regulile nu sunt doar cuvinte scrise pe hârtie. Asta se vede chiar de la intrarea în școală, prin încălțămintea care este aliniată perfect pe hol. Regulamentul este construit pe baza unui „semafor“ în trei pași. Primul domeniu este verde, al doilea domeniu este galben, iar al treilea, care vizează depășirea limitelor și consecințele, este roșu. De exemplu, dacă un elev nu își face trei teme consecutiv la o materie rămâne să facă ore suplimentare la școală. De asemenea, cel care deranjează ora de masă participă la curățenia de după terminarea mesei.
În fiecare dimineață, la intrare în secretariat, elevii au un dulap special amenajat unde sunt obligați să își lase telefoanele și restul gadgeturilor și primesc un bon personal. Dacă pierd bonul, la sfârșitul orelor elevilor li se confiscă telefonul pentru trei zile. În acest fel sunt învățați să fie mult mai atenți și responsabili cu lucrurile lor. Faptul că regulile sunt bine gândite și respectate este un alt motiv pentru care părinții își aduc copiii să studieze aici. „Nu îmi aduc copilul aici pentru că e o școală privată, ci pentru că există un regulament bine pus la punct, discutat cu părinții. Nu se percep nici un fel de taxe și e un lucru unic, pentru că de obicei astfel de sisteme funcționează pe taxe zdravene de școlarizare“, spune Daniel Vieru. Siguranța pe care o oferă școala, dar și faptul că într-o clasă sunt între 15 și 20 de elevi l-au făcut pe Daniel să își aducă fata aici: „Cred că una dintre problemele sistemului nostru de învățământ este lipsa siguranței. Aici copilul meu este în siguranţă, iar școala este bine organizată. În plus, sunt mai puțini copii într-o clasă decât în celelalte școli și acesta este un alt motiv pentru care mi-am adus copilul aici. Fata mea este în clasa I și face și cursuri de pian. Sunt 16 copii în clasă și învățătorul ajunge să lucreze cu fiecare, au activități și în bibliotecă“.

La școală se poate înscrie orice copil

Biblioteca școlii, ca toate celelalte săli de curs, are ferestre mari și este foarte spațioasă. Spațiul închis și întunecat pe care îl știm din bibliotecile școlilor de stat este aici înlocuit de rafturi albe, mari, pe care stau aranjate cărți noi. Covoarele, tot albe, și fotoliile mari în care elevii pot sta să citească te fac să intri de drag aici și să îți dorești să nu mai pleci. Tot în bibliotecă sunt și câteva mese la care elevii pot să scrie, dar și un xerox unde pot să își copieze gratuit tot ce au nevoie.
La școală se poate înscrie orice copil, iar selecția se face în ordinea înscrierii. În acest an sunt înscriși 225 de elevi, cuprinși în clasele I-VIII. Sebastian Părvan, directorul administrativ al școlii, declară: „Școala este parte a unei fundații și aceasta este cea care susține financiar tot ce înseamnă educația copiilor. Singurele taxe pe care le pot plăti părinții, dacă doresc, sunt masa și transportul. Transportul este în jur de 115 lei pe lună, iar un meniu complet ajunge la opt lei. Singura problemă pe care o avem este drumul de acces la școală. Mulți părinți nu vin aici pentru că nu au cu ce să ajungă“. Profesorii și părinții nu au probleme nici cu chiulul pentru că elevii sunt foarte bine monitorizați, iar regulile în acest sens sunt foarte stricte. În plus, în școală pot găsi cam tot ce își doresc. Sala de mese este aranjată pe gustul lor, cu mese și scaune albe și foarte multă curățenie. Copiii pot mânca aici trei feluri, la alegere.

Un elvețian este cel care a făcut școala gratuită

Pe lângă cursurile obișnuite din programa școlară de care au parte toți elevii din sistemul de învățământ, aici copiii participă și la ateliere de creație. Simona Marinescu, directorul general al școlii, ne-a vorbit despre acestea: „Elevii pot participa la atelierul Micii meșteșugari, avem echipă de fotbal, avem corul școlii, iar după program organizăm diverse activități. Acum avem un program de prevenire și stingere a incendiilor. Profesorii care au venit la noi în schimb de experiență sau directorii de la inspectorat au constatat că elevii noștri sunt mai disciplinați“.
Ethos este o școală despre care mulți craioveni nu știu, dar care concurează fără nici o problemă cu cele din Europa. A fost nevoie ca un elvețian să vină să ne construiască o astfel de unitate de învățământ. Aici copiii nu trebuie să sufle în degete ca să poată să scrie iarna și nici nu transpiră vara. Este un sistem unic care ne învață că se poate și la noi, adus de un elvețian care acum are 73 de ani și suferă de scleroză, dar care pare să dezmorțească un sistem poate mult mai bolnav decât el.
Așa ne-a primit Şcoala Ethos, fără să știe că ajungem la ea. După o zi petrecută școlărește parcă pe holurile marilor școli din Vest, autobuzul în care s-au urcat elevii ca să îi ducă acasă a plecat prin noroiul până la glezne și bălțile imense care îl așteaptă, se pare, tot pe elvețian și care ne-au readus aminte că suntem în Craiova.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS