La mai puţin de o săptămână de când Comisia Europeană a declanşat procedura de infringement împotriva României, reclamând lipsa informaţiilor privind stadiul implementării Directivei 2010/31/EU referitoare la eficienţa energetică a clădirilor, asociaţiile patronale ale producătorilor de polistiren şi ale constructorilor reclamă o serie de alte probleme legate de execuţia lucrărilor, legislaţie şi lipsa consultărilor cu organizaţiile de profil.
Termoizolarea corectă şi integrală a clădirilor este singura şansă a României să îndeplinească directivele europene la care s-a angajat. ROMEPS atrage atenţia că nerespectarea Directivei 2010/31/UE atrage după sine şi neîndeplinirea obiectivelor asumate prin Directiva 20/20/20 care prevede că, până în anul 2020, România trebuie să reducă noxele cu 20 de procente, să producă minimum 20% din energia totală cu surse regenerabile şi să reducă consumul de energie cu 20 de procente“, consideră producătorii de polistiren, subliniind că folosirea unei izolaţii de zece centimetri este insuficientă pentru eficientizarea energetică a clădirilor.
Pe de altă parte, patronatele din construcţii reclamă faptul că declanşarea procedurii de infringement a fost posibilă din cauza bâlbelor autorităţilor, care nu vor să ţină cont de părerea specialiştilor din construcţii, neinvitându-i la discuţii.
„Infringementul a fost declanşat pentru că autorităţile nu şi-au îndeplinit obligaţiile asumate. Ministerul Dezvoltării ar trebui să discute cu asociaţiile patronale pentru a găsi măsurile optime ce trebuie adoptate în scopul încheierii cât mai rapide a procedurii de infringement“, a declarat pentru Curierul Naţional, Laurenţiu Plosceanu, preşedintele ARACO.
„Autorităţile ar trebui să discute cu specialiştii din domeniul privat pentru a descoperi unde s-a greşit şi ce ar trebui făcut astfel încât lucrările finale să fie unele de calitate atât din punct de vedere al proiectării, cât şi al materialelor folosite. În programul de eficientizare a clădirilor ar trebui inclusă şi reabilitarea pentru risc seismic. Dacă tot faci anveloparea pentru eficienţa energetică, de ce să nu faci şi lucrările de reabilitare pentru risc seismic“, a spus Plosceanu.
La Bruxelles se discută despre finanţarea eficienţei energetice
În ceea ce priveşte finanţarea lucrărilor de eficientizare energetică a clădirilor, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO) a subliniat că „ar trebui găsit un mecanism suportabil pentru proprietari, cu un anumit procent de finanţare de către stat, şi o sumă eşalonată pe câţiva ani“. „Spre exemplu, zilele acestea, la Bruxelles, se discută despre finanţarea eficienţei energetice a clădirilor. Autorităţile s-au dus la Bruxelles fără să fi consultat în prealabil organizaţiile patronale în privinţa cuantumului necesar de finanţare. Discuţiile cu specialiştii din domeniul privat se impuneau pentru că autorităţile şi experţii lor nu pot face un proiect legislativ viabil“, a încheiat Plosceanu.
ROMEPS: Nu poţi audita energetic clădirile dacă nu le-ai făcut reabilitarea
În urma declanşării de către CE a procedurii de infringement împotriva României pentru nerespectarea Directivei 2010/31/UE privind eficienţa energetică a clădirilor, Asociaţia Producătorilor de Polistiren Expandat din România – ROMEPS a atras atenţia că doar o izolare corectă şi integrală a clădirilor din România va duce la îndeplinirea directivelor europene la care ţara noastră s-a angajat. Directiva 2010/31/UE prevede ca România să instituie şi să aplice cerinţe minime privind performanţa energetică a clădirilor şi să se asigure că este realizată certificarea performanţei energetice a clădirilor.
„Într-adevăr, trebuia să avem realizată auditarea energetică a clădirilor. Aceasta nu s-a realizat deoarece un mers firesc al lucrurilor ar fi însemnat reabilitarea termică a clădirilor, urmată de un audit energetic. Evident că se poate face o auditare şi fără reabilitare, însă nu ne-ar ajuta la nimic, decât să spună despre clădirile din ţara noastră că au standarde energetice foarte scăzute. Or, asta ştim deja cu toţii. Însă, reabilitarea termică a mers atât de încet, încât la acest moment auditorii nu au ce să certifice. În ritmul în care se fac termoizolările ne-ar trebui zeci de ani să terminăm toate construcţiile care necesită termoizolare. În urma acestei certificări a performanţei energetice a clădirilor, se stabileşte în document clasa de încadrare a construcţiei din punct de vedere termic care poate fi din clasa +A, B, C, D sau E. Un astfel de certificat este benefic şi pentru cei care doresc să cumpere o casă, pentru că vor cunoaşte performanţa energetică a respectivei clădiri. Dacă ea are o performanţă scăzută, să spunem E sau D, clientul ori îmbunătăţeşte performanţa energetică aplicând o termoizolaţie superioară şi amplasând instalaţii performante pentru producerea de energie, ori renunţă să cumpere şi caută altă ofertă“, a declarat într-un comunicat Marin Cruţescu, director executiv ROMEPS.
CE ne cere ca până în 2020 să nu mai pierdem energie prin pereţi
De asemenea, directiva prevede ca odată cu sfârşitul anului 2018 pentru instituţiile statului şi cu sfârşitul anului 2020 pentru persoanele fizice toate construcţiile ce se vor realiza în România trebuie să fie de aproape 0 energie pierdută. Construcţia respectivă, cu instalaţiile de energie regenerabile, trebuie să producă energia de care are nevoie. „Au trecut deja trei ani de când a fost dată această directivă pentru care nu s-a făcut publicitate în România, nu s-au luat angajamente, nu s-au făcut planuri de implementare a ei, nu s-a făcut nimic, iar timpul pierdut este foarte greu de recuperat. În acest moment cele mai multe clădiri din România se găsesc în clasele de eficienţă energetică C, D şi E, iar obiectivul asumat prin Directiva 20/20/20 este creşterea eficienţei în clasele B şi A“, precizează Marin Cruţescu.
„Din cele trei obligaţii, la momentul actual, România îndeplineşte numai punctul referitor la producerea energiei regenerabile având în vedere hidrocentralele şi noile capacităţi energetice instalate în zona de eoliene şi solare. Tocmai de aceea credem că România trebuie să valorifice această oportunitate, deoarece, pentru îndeplinirea condiţiilor de reducere a noxelor şi a consumului de energie cu minimum 20 procente este imperativă reabilitarea termică a clădirilor.
Termoizolarea trebuie făcută cu polistiren de minimum 15 cm
Producătorii de polistiren spun că, în cazul faţadelor, utilizarea unui polistiren EPS 80 şi cu o grosime de minimum 15 cm, „nu de zece centimetri cum se obişnuieşte în prezent“ ne va ajuta să respectăm termenele pe care ni le-am asumat. „Este necesară o termoizolare cu polistiren de minimum 15 cm din cauză că reabilitarea se face o singură dată, nu se face acum cu zece centimetri şi peste cinci ani revenim ca să mai punem cinci centimetri“, a declarat Marin Cruţescu, explicând că există o strânsă legătură între certificarea energetică a clădirilor şi reabilitarea termică corectă.
„Principalul obiectiv este reducerea consumului de energie pentru că fiecare cetăţean este interesat să consume cât mai puţin, să polueze cât mai puţin ca să plătească cât mai puţin“, a încheiat Marin Cruţescu, adresând tuturor beneficiarilor de lucrări de izolare să facă auditarea clădirilor pentru identificarea clasei energetice în care se încadrează şi îmbunătăţirea performanţei energetice.
