Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre tinerii care nu reuşesc să îşi găsească un loc de muncă. În prezent, în Craiova numărul tinerilor şomeri cu vârsta sub 30 de ani este de 5.067, în creştere faţă de lunile iulie şi august. Municipiul are printre cei mai mulţi tineri şomeri din ţară.
Unde mă angajez? este întrebarea care macină majoritatea tinerilor. Cei mai mulţi dintre ei se lovesc de o barieră după ce termină studiile. În Craiova sunt aproape 5.000 de tineri şomeri, mai mulţi decât în Braşov, unde în prezent se înregistrează 198 de tineri şomeri, sau decât în Constanţa, unde numărul acestora este 1.097.
Anca este printre tinerii care a absolvit facultatea şi nu îşi găseşte un loc de muncă: „De mic ţi se spune să înveţi, să faci o facultate, să ai o diplomă pentru ca aşa vei avea o viaţă mai bună, şi când ai diploma îţi dai seama că te-ai străduit cam degeaba, iar coşmarul abia atunci începe“. De patru ani, de când a terminat Facultatea de Economie şi Administrarea Afecerilor din Craiova, Anca îşi trimite CV-ul la toate firmele care scot locuri de muncă în domeniul pe care ea l-a studiat, dar experienţa profesională, pe care nu i s-a dat şansa să o capete, a fost principala piedică în ocuparea postului. Între timp, tânăra s-a înscris şi la Facultatea de Litere, specializarea Relaţii Publice, cu speranţa că va avea mai mult succes. În prezent, a ajuns să îşi dorească să lucreze oriunde ca să nu mai trăiască din banii părinţilor. „Nu îmi permit să am pretenţii pentru că în tot timpul care a trecut de la terminarea facultăţii şi până acum mi-am pierdut încrederea în mine şi sunt dispusă să lucrez pe orice post“, spune Anca.
În situaţia ei sunt majoritatea tinerilor din Craiova. Ioana Catalina a terminat Facultatea de Ştiinţe Sociale, specializarea Asistenţă Socială, anul trecut, şi până acum nu a avut nici o şansă se se angajeze. „Nici măcar nu am unde să îmi depun CV-ul pentru că toate posturile sunt ocupate. Am terminat facultatea cu media 9,70, dar asta nu contează pentru nimeni. Ni se cere experienţă, dar nimeni nu se gândeşte că nu avem cum să o căpătăm dacă nu ni se dă nici cea mai mică şansă. În oraşul ăsta nici la un magazin de haine nu te poţi angaja, chiar şi cu studii superioare“, afirmă Ioana, dezamăgită.
Tinerii pleacă în alte oraşe din ţară sau din străinătate
Tinerii craioveni din „generaţia pierdută“, aşa cum o denumesc rapoartele Organizaţiei Mondiale a Muncii, care nu îşi găsesc locuri de muncă în oraş, aleg să îşi caute un viitor mai sigur în alte ţări. Cristina a terminat Facultatea de Ştiinţe Exacte din Craiova, specializarea Fizică, şi, pentru că a ştiut că nu are şanse să se angajeze în oraş, a decis să plece la master în Italia: „În Craiova nu exista nici un post în domeniul meu atunci când am hotărât să plec în Italia. Nu îmi doream să plec, pentru că în Craiova am familia şi prietenii, dar am ştiut că dacă rămân aici nu o să am nici o şansă să mă angajez, aşa cum s-a întâmplat cu mulţi colegi de-ai mei. În Italia am şanse mult mai mari să mă angajez, există un sistem mult mai bun de integrare pe piaţa muncii“.
După ce a terminat Facultatea de Automatică şi Calculatoare în Craiova, Andrei a plecat la Braşov pentru că acolo şi-a găsit un loc de muncă în domeniul său: „Aproape un an mi-am căutat serviciu în Craiova şi nu am găsit. În final, mi-am depus CV-ul la o firmă din Braşov şi am fost acceptat. Deşi stau departe de familie, sunt mulţumit că nu mai trăiesc din banii părinţilor. În Craiova este foarte greu să te angajezi pentru că există foarte puţine locuri de muncă. În Braşov, tinerii au mai multe şanse să îşi găsească un loc de muncă pentru că este un oraş mult mai dezvoltat economic“.
Ce se face pentru tinerii care nu au loc de muncă
Pentru tinerii craioveni care au probleme în găsirea unui loc de muncă, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Dolj oferă servicii de informare şi consiliere. Totodată, tinerii şomeri pot beneficia de servicii de mediere a muncii, care constau în oferirea de informaţii privind locurile de muncă vacante şi condiţiile de ocupare a acestora. Tinerii spun însă că ar trebui organizate mult mai multe activităţi care să le faciliteze integrarea pe piaţa muncii. „Ar trebui să fie organizate mai multe activităţi care să ne ajute să avem contact cu firmele angajatoare şi cu cerinţele lor. Inclusiv facultăţile ar trebui să organizeze astfel de activităţi, aşa cum se întâmplă în Occident, unde tinerii încă din timpul facultăţii ştiu ce aşteaptă angajatorii de la ei“, spune Lucian Tudorică, un tânăr care a studiat, un timp, la o universitate din Londra.
Ce spun statisticile
Potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), cea mai afectată categorie din România, cu o rată a şomajului de 32,5%, este cea a tinerilor sub 25 de ani, din mediul urban. Aproape o treime dintre tinerii sub 25 de ani din oraşele României sunt în căutarea unui loc de muncă, în timp ce şomajul în rândul tinerilor din mediul rural este mult mai mic, de 17%.
Totodată, un studiu realizat de Organizaţia Mondială a Muncii (OMM) arată că există o discrepanţă între abilităţile celor care îşi caută loc de muncă şi cunoştinţele şi abilităţile cerute de angajatori, cu tendinţă de creştere. Există şi o veste bună. La nivelul României, în acelaşi studiu din 2013 al OMM se precizează că această discrepanţă a scăzut cu 3,5 puncte procentuale între 2010-2011, de la 12%, la 8,5%, cea mai mare scădere după Estonia şi Grecia dintre ţările analizate. În România, conform aceluiaşi studiu, 15% dintre tinerii români sunt „prea“ educaţi, comparativ cu cererea pieţei. Aceast procent este mai mare în ţara noastră decât în Marea Britanie şi Germania, potrivit ziare.com.
