Indexarea accizelor la tutun, alcool şi carburanţi încalcă Directivele europene 64/2011, 92/84/EEC şi 2003/96/EC. Dacă în cazul celorlalte produse accizabile nivelul minim european a fost deja atins, în cazul tutunului există un calendar de creştere anuală a accizelor până în 2018. Potrivit avocatului Coltuc, Comisia Europeană ne poate da în judecată la Curtea Europeană de Justiţie, cerându-ne să plătim amenzi uriaşe.
Comisia Europeană ar putea declanşa procedura de infringement împotriva României din cauza indexării accizelor. Decizia politică luată de guvernanţi în urma discuţiilor cu FMI încalcă mai multe Directive europene, precum Directiva 64/2011 privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, în vigoare, Directiva 2003/96/EC privind produsele energetice şi Directiva 92/84/EEC privind băuturile alcoolice.
Prin urmare, pe lângă faptul că industriile şi consumatorii vor plăti pentru ineficienţă în colectarea taxelor, România riscă să plătească amenzi uriaşe în urma declanşării procedurii de infringement, generate de dorinţa autorităţilor de a colecta cât mai mulţi bani la buget. În plus, potrivit unor surse guvernamentale, reprezentanţii CE care au participat la negocierile cu FMI erau specialişti în macroeconomie, nu de la taxe – reprezentanţi ai DGTAXUD -, care să atragă atenţia asupra acestui aspect, Ministerul Finanţelor transmiţând abia lunea trecută o scrisoare către DGTAXUD. Alt detaliu ignorat de guvern este constituirea unui fond special pentru infrastructură, cu altă destinaţie decât bugetul, din acciza suplimentară la carburanţi. Aceasta contravine Legii finanţelor publice care prevedea desfiinţarea fondurilor speciale încă din 2005. Situaţia este similară taxei de viciu constituite din acciza la tutun şi alcool, care ajunge la Ministerul Sănătăţii, nu la Buget, Ministerul Finanţelor pierzând controlul şi neputând aloca aceşti bani în funcţie de priorităţi. În concluzie, fondurile speciale din produse accizabile (earmarks) nu pot fi constituite decât prin deturnarea unor bani din totalul accizei, pentru că, la aceste produse, se pot aplica doar două taxe (acciza şi TVA). Accizele vor creşte anul viitor cu 4,77%, rata medie anuală a inflaţiei calculată în septembrie, guvernul anticipând că va încasa suplimentar la buget 3,44 miliarde de lei din această indexare, din creşterea accizelor la benzină şi motorină şi din interzicerea primelor la vânzarea de tutun şi alcool. Guvernul anticipează un plus de venituri din accize de 3,44 miliarde de lei (aproape 800 de milioane de euro), rezultat din indexarea nivelului actual cu rata medie a inflaţiei la septembrie, de 4,77%, şi majorarea accizei la benzină şi motorină şi cherosen cu şapte eurocenţi pe litru. Totodată, a fost convenită şi o creştere a accizelor cu 7 eurocenţi/ litru, la produsele energetice utilizate drept combustibil pentru motor, respectiv pentru benzină cu plumb, benzină fără plumb, motorină şi kerosen. Banca Centrală Europeană a anunţat la 1 octombrie un curs de 4,4485 lei pe euro, mai redus cu 1,6% faţă de rata de schimb de 4,5223 lei/euro utilizată în acest an. Modificarea metodologiei de calcul a accizelor a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional. Veniturile din accize au fost estimate pentru acest an la ultima rectificare bugetară la 20,9 miliarde de lei, respectiv 3,3% din PIB. Valoarea accizei se stabileşte o dată pe an Dar indexarea accizelor contravine Directivelor europene 64/2011 privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, în vigoare, 2003/96/EC privind produsele energetice şi 92/84/EEC privind băuturile alcoolice. Dacă, în cazul celorlalte produse accizabile, s-a invocat faptul că nivelul minim european a fost deja atins, ceea ce este discutabil, în cazul tutunului procesul este în derulare. Potrivit Directivei 64/2011, care e obligatorie, cursul de schimb pentru acciză este cel anunţat de Banca Centrală Europeană pentru 1 octombrie, cu intrare în vigoare la 1 ianuarie.
Prevederea figurează la art. 18 al Directivei
În cazul tutunului, însă, există un calendar de creştere anuală a accizelor până în 2018, calendar inclus în Codul Fiscal, care prevede o derogare de patru ani pentru opt noi state membre UE, pentru a atinge ţinta minimă de 90 euro/mia de ţigarete. În scopul obţinerii acestei derogări, România a invocat efortul anterior de aliniere a accizei, discrepanţă dintre puterea de cumpărare şi preţul ţigaretelor, permeabilitatea frontierei cu state care nu sunt membre UE. În plus, în toate cele trei directive menţionate se stipulează clar că valoarea accizei se stabileşte o dată pe an, ratele aplicate fiind cele obţinute în prima zi a lunii octombrie şi publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene, şi se aplică începând cu data de 1 ianuarie a următorului an calendaristic, statele membre putând menţine nivelurile accizelor în vigoare la data ajustării anuale în cazul în care conversia valorilor accizelor exprimate în euro determină o creştere a accizei exprimată în moneda naţională mai mică de 5% sau mai mică de 5 euro, reţinându-se valoarea cea mai mică dintre cele două.
Lazăr (JTI): Schimbarea bruscă a fiscalităţii creşte evaziunea
şi piaţa neagră
În ce priveşte tutunul, vorbim despre o industrie în care taxarea este cea mai ridicată, aproximativ 80% din preţul unui pachet de ţigarete reprezentând accize şi TVA. Ca atare, o majorare bruscă a accizei va duce implicit la creşterea contrabandei cu ţigarete. „În 2010, ca urmare a creşterilor bruşte şi neplanificate ale accizei (de 50% în mai puţin de nouă luni), contrabanda a crescut de la circa 20% cât era la finele anului 2009 la peste 36% în ianuarie 2010. Alt exemplu mai recent este devansarea calendarului de creştere a accizei la tutun, din iulie în aprilie, devansare care nu a adus creşterea veniturilor la buget. În schimb, a crescut contrabanda de la 11,8% în iulie, la 15% în septembrie, conform studiului Novel. După cum se vede, în toate cazurile precedente, s-a văzut că schimbarea peste noapte a fiscalităţii aduce evaziune şi creşte piaţa neagră, nu veniturile la buget. Accizele, respectiv preţurile, la benzină, motorină, energie influenţează în lanţ toate celelalte preţuri. Dacă luăm în calcul scumpirea carburanţilor (de circa 16%), plus această indexare a cursului şi mărirea prevăzută din iulie în Codul Fiscal, de trei euro, ajungem la scumpiri bruşte într-un interval de timp încă şi mai scurt decât cel din perioada 2009-2010! Iar un punct procentual de contrabandă înseamnă pierderi la bugetul de stat de 35 de milioane de euro“, a declarat Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.
Av. Coltuc: CE poate da România în judecată la Curtea Europeană de Justiţie
Avocatul Marius Coltuc, fondator al Casei de avocatură Coltuc, a explicat că, în cazul în care Comisia Europeană va constata că România a încălcat prevederile Tratatului european, poate cere amendarea ţării la Curţii Europene de Justiţie. „Fiecare stat membru este responsabil de punerea în aplicare a dreptului Uniunii (transpunere în termenele stabilite, armonizare şi aplicare corectă) în cadrul sistemului juridic naţional. În temeiul tratatelor, Comisia Europeană veghează la corecta aplicare a dreptului Uniunii. Prin urmare, în cazul în care un stat membru nu respectă dispoziţiile acestuia, Comisia dispune de puteri proprii (acţiune în neîndeplinirea obligaţiilor) prevăzute de articolele 258 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi 106 a din Tratatul CEEA, pentru a încerca să pună capăt acestei încălcări a dreptului Uniunii şi, după caz, poate sesiza Curtea de Justiţie“, a afirmat avocatul Coltuc.
