Pesta, aviara, aflatoxina, curcanii cu antibiotice, carnea de cal şi, mai nou, salmonella, toate au adus grave prejudicii producătorilor noştri. Furnizorii români de carne şi produse din carne au fost grav afectaţi de zvonurile nefondate şi neconcurenţiale. În ultimii zece ani, vânzările au scăzut drastic pe fiecare segment, deşi produsele noastre erau căutate pe piaţa externă datorită raportului calitate-preţ.
În ultimii zece ani, producătorii români au avut enorm de mult de suferit din cauza zvonurilor, mai mult sau mai puţin fondate, privind posibile epidemii generate de infestarea cu diferiţi viruşi sau bacterii transmisibile de la animale la om. Pesta porcină, gripa aviară, aflatoxina, carnea de curcan care conţinea urme de antibiotice, carnea de vită schimbată cu cea de cal de intermediari din alte state membre UE, ADN de carne de cal găsit în conservele de carne de vită şi mai nou salmonella, toate au adus grave prejudicii producătorilor noştri. Spre deosebire de pesta porcină izbucnită la începutul anului 2003 în mai multe judeţe din România, care a avut drept urmare restricţionarea timp de opt ani a tuturor exporturilor de carne de porc şi porci vii din România, scandalurile legate de gripa aviară, aflatoxina, carnea de curcan, carnea de cal şi salmonella ar putea fi catalogate doar drept acţiuni neconcurenţiale, menite a sabota exporturile producătorilor români. De ce? Pentru că odată cu aderarea României la UE, producătorilor români de carne şi produse din carne li s-au deschis porţile către celelalte state, iar preţul raportat la calitate era mai mult decât competitiv… Aşa se face că zvonurile neconfirmate cum că ar exista, în România, zeci de tone de carne de pui infestat cu salmonella a adus deja producătorilor de carne de pasăre pierderi de aproximativ 25 de milioane euro, care pot atinge 50-60 de milioane euro, în cazul în care consumatorii nu vor înţelege că această bacterie, dacă există, poate fi distrusă la o temperatură de 70 grade Celsius.
„Scandalul Salmonella a fost artificial amplificat. În ultimele zile a apărut un nou scandal legat de avicultură, şi anume cel legat de contaminarea cu salmonella. (…) În urma situaţiei create, sectorul avicol, în întregul său, este prejudiciat prin reducerea vânzărilor care în ultimele zile sunt mai mici cu 20% faţă de situaţia anterioară. Prejudiciul estimat până în prezent se ridică la cca. 25 de milioane euro şi estimăm un prejudiciu total de 50 – 60 de milioane de euro, ceea ce va duce la falimente în lanţ în industria avicolă“, informa în urmă cu două săptămâni Ilie Van, preşedintele Uniunii Crescătorilor de Păsări din România (UCPR). Ulterior, Vladimir Mănăstireanu, preşedintele ANSVSA, anunţa că infectarea cu salmonella nu provine de la producători, ci din depozitele intermediarilor sau chiar ale angrosiştilor sau ale lanţurilor de magazine unde urmau să fie vândute. „Pe toate documentele Avicola Călăraşi nu a existat nici un buletin pozitiv la salmonella specie“, a declarat Mănăstireanu.
Uite aflatoxina,
nu e aflatoxina: vânzările de lapte
au scăzut cu 45%
Anul 2013 pare să fi fost unul de rău augur pentru producătorii români, marcat, rând pe rând, de scandalul aflatoxinei şi de scandalul cărnii de cal în locul celei de vită. În cea de-a doua jumătate a lunii martie, Dorin Cojocaru, directorul executiv al patronatului procesatorilor de lactate APRIL, anunţa că vânzările de lapte au scăzut cu aproape 45%, iar procesatorii au înregistrat pierderi de câteva zeci de milioane de euro din cauza scandalului aflatoxinei. Ulterior, ministrul agriculturii, Daniel Constantin, spunea că au fost câteva cazuri izolate, care sunt ţinute sub control. „Au fost controlate peste 700 de ferme. Sunt identificate cu probleme undeva în jur de 20-25. Până mâine vom avea probabil rezultatele finale. Deci procentul este foarte mic. Toate aceste ferme, în momentul de faţă, sunt curate din punct de vedere al pericolului cu aflatoxină“, a adăugat ministrul. Acesta a precizat că în majoritatea fermelor care aveau probleme, furajele sunt înlocuite şi acestea deja livrează lapte pentru piaţă. „A trecut acea perioadă de 2-3 zile până când se elimină aflatoxina. Celelalte sunt sub monitorizare şi probabil că în perioada următoare şi acolo nu vor mai fi probleme“, a mai spus Constantin.
Britanicii au găsit „ADN“ de cal în conservele de vită
Nu mai departe de începutul lunii, inspectorii sanitari din Marea Britanie au descoperit în mai multe magazine conserve de carne de vită care conţineau „urme de carne de cal“. Inspectorii britanici au anunţat că respectivele conserve au fost produse în România în luna ianuarie 2013 şi apoi livrate către două lanţuri de magazine din Marea Britanie. Conservele conţin între 1% şi 5% ADN de carne de cal şi au fost descoperite în urma unui control de rutină. Conservele au fost retrase de la comercializare pentru că în lista ingredientelor nu este menţionată prezenţa cărnii de cal.
Carnea de cal, etichetată drept de vită de… intermediari
România a fost menţinută în prim-plan în scandalul cărnii de cal etichetată ca fiind carne de vită de declaraţiile oficialilor din alte ţări europene, amplificat în ţară nejustificat şi care a creat panică. Deşi, într-un târziu, s-a descoperit că nu România exportase carne de cal sub eticheta celei de vită, etichetele fiind puse de intermediari, vânzările au scăzut drastic în acea perioadă. Potrivit companiei Doly-Com din Botoşani, cea mai mare unitate de abatorizare de bovine şi cabaline din România în urma acestui scandal, volumele de export au scăzut cu aproximativ 20%, prin sistarea unor contracte sau printr-o cerere ceva mai redusă. Exporturile de carne de cal ale companiei au fost afectate cu aproximativ 5%, impactul mai mare fiind pe segmentul cărnii de vită, care se confruntă cu o lipsă de încredere din partea consumatorilor.
Curcani trataţi
cu antibiotice
Un alt scandal de amploare a fost cel privind reziduurile de antibiotice descoperite de către germani în carnea de curcan provenită de la o fermă din România. În primăvara acestui an, Uniunea Crescătorilor de Păsări din România (UCPR) a transmis un anunţ prin care afirma că, în acest caz, carnea de curcan la care se face referire a fost exportată la jumătatea anului 2012. Importul a fost realizat de către un trader care a vândut-o apoi unui procesator de carne de curcan din Germania, care prelucrează carne de curcan şi de la alţi furnizori. Din carnea procesată şi comercializată ca preparate, s-au prelevat probe de la raft, după şapte luni de la efectuarea importului, depistându-se reziduuri de antibiotice. UNCPR a contestat exactitatea restabilirii trasabilităţii pentru respectiva carne, „întrucât evident eticheta de la raft purta denumirea procesatorului“. „Producătorii de carne de curcan din România sunt supuşi controalelor permanente ale ANSVSA şi în anul 2012, în urma analizelor, nu s-au găsit probe care să ateste existenţa reziduurilor de antibiotice în carne“, nota în martie UNCPR. A fost sau nu gripă aviară? Scandalul gripei aviare izbucnit în 2005, care a îmbogăţit peste noapte descurcăreţii care dezinfectau cu apă chioară roţile autovehiculelor care ieşeau şi intrau în şi din ţară, şi care într-un târziu s-a dovedit a fi fost fals, a blocat exporturile de carne de pasăre din ţara noastră timp de doi ani. Ilie Van, preşedintele UCPR, spunea atunci însă că au scăzut drastic şi vânzările de carne de pasăre pe piaţa internă, deşi nu existau date concrete care să confirme existenţa gripei aviare în România. Preşedintele UCPR aprecia atunci că reticenţa consumatorilor nu este justificată atât timp cât aceasta provine din unităţile controlate sanitar- veterinar. Consumul intern de carne de pasăre s-a ridicat, în 2004, la 315.000 tone, din care aproximativ 129.000 de tone au reprezentat importuri, potrivit UCPR. Justificat, Uniunea s-a arătat atunci îngrijorată de decizia Ungariei de interzicere a importurilor din România, menţionând că „deşi nu exportăm în Ungaria, măsura ne afectează, deoarece majoritatea cantităţilor livrate în ţările UE trec prin Ungaria“, spunea Ilie Van în 2005.
