Un craiovean acuză compania că l-a şantajat să plătească facturile restante ale fostului proprietar al apartamentului pe care l-a cumpărat. După sesizarea ANRE, CEZ a fost obligată să încheie contract de furnizare cu clientul. Craioveanul acuză instituţiile statului că acoperă abuzurile făcute de CEZ împotriva clienţilor.
CEZ – compania furnizoare de energie electrică în Oltenia, este acuzată de şantaj de către unul dintre clienţi. Craioveanul Cătălin Merişanu a cumpărat două apartamente şi a mers la unul dintre ghişeele CEZ pentru a schimba contractul de furnizare pe numele său. A depus contractele de vânzare-cumpărare şi a făcut o solicitare oficială, dar răspunsul l-a lăsat mască. CEZ a invocat art. 26, alin. (3) din Legea nr. 123/2012 a energiei electrice, care spune că „operatorul de transport şi de sistem ori operatorul de distribuţie are dreptul de a refuza unui solicitant actualizarea avizului de racordare şi/sau încheierea unui nou contract de transport ori distribuţie pentru un loc de consum preexistent, în situaţia în care pentru acel loc de consum există un contract de furnizare a energiei electrice încheiat cu alt client final“. De asemenea, furnizorul a invocat art. 90, alin. (3) din Regulamentul de furnizare a energiei electrice la consumatori, aprobat prin HG nr. 1007/2004, care spune că, „în cazul rezilierii contractului de furnizare, încheierea unui nou contract este condiţionată de plata de către consumator a sumelor restante din vechiul contract“. Practic, CEZ susţine că are deja un contract în derulare pentru punctele de consum incriminate, iar în cazul rezilierii sale, încheierea unui nou contract este condiţionată de plata sumelor restante. Restanţele numai pentru unul dintre locurile de consum însumau 6.000 de lei. Firul logic al celor CEZ are însă o problemă capitală: se raportează la acelaşi client, nu la proprietari diferiţi – cum este cazul aici, prin vânzarea apartamentului. „Răspunsul este incomplet, fals şi ilegal. CEZ interpretează într-o manieră discreţionară şi ilegală prevederile contractului de furnizare încheiat cu consumatorii casnici. În relaţia cu mine, CEZ Vânzare a avut o atitudine arogantă, şantajându-mă şi spunându-mi că nu voi fi legat decât dacă plătesc datoria restantă, datorie ce nu-mi aparţine“, ne-a scris reclamantul.
Ce trebuie
să ştie consumatorii
În ultimele şase luni, Cătălin Merişanu a reclamat CEZ la Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor (CRPC) şi la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Corespondenţa purtată cu aceste instituţii numără zeci de pagini, petiţiile sale fiind minuţios argumentate. Spre exemplu, acesta invocă art. 15 din contractul-cadru de furnizare a energiei electrice pentru consumatorii casnici, care spune că „furnizorul poate rezilia contractul în caz de consum fraudulos şi în cazul pierderii de către consumator a calităţii de deţinător a spaţiului pentru care se asigură furnizarea“. Evident, când un client vinde apartamentul, contractul de furnizare poate fi reziliat fără probleme. Şi aceasta, deoarece clientul şi-a pierdut „capacitatea de a contracta“ (art. 1179, alin. (1), lit. a Cod civil). În consecinţă, invocarea contractului existent cu fostul proprietar constituie „interpretarea cu rea-credinţă a contractului“, deoarece „orice contract încheiat cu încălcarea condiţiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulităţii“ (art. 1246 Cod civil). „Vreau să aduc la cunoştinţă abuzurile CEZ Vânzare şi CEZ Distribuţie, care în mod nelegal au refuzat conectarea celor două apartamente la energie electrică, cu girul instituţiilor statului, care au refuzat în mod sistematic să aplice legea şi să sancţioneze CEZ“, a mai scris Cătălin Merişanu. În urma sesizărilor făcute, ANRE a obligat CEZ să încheie contracte cu clientul. Atât ANRE, cât şi CRPC nu au sancţionat compania CEZ, care a mai făcut şi alte greşeli în relaţia cu clientul său, fiind obligată să storneze (anuleze) două facturi: 330 de lei – costurile pentru montarea unui contor şi punerea în funcţiune; 52 de lei – tariful pentru emiterea ATR (avizul de racord pentru locul de consum). Pe de altă parte, Cătălin Merişanu spune că CEZ pare intangibil, instituţiile publice refuzând să transmită reclamantului măsurile luate în acest caz.
„Am solicitat dovezi privind controlul efectuat în urma petiţiilor şi procesele-verbale de constatare a contravenţiilor şi mi s-a adus la cunoştinţă că acele informaţii nu sunt de interes public“, ne-a mai scris reclamantul. În urma scandalului certificatelor verzi, compania CEZ a ales să nu mai comunice cu GdS, cu toate că jurnaliştii solicită informaţii folositoare clienţilor săi. Mai grav este că, din poziţia de monopol asupra furnizării de energie electrică în Oltenia, CEZ abordează relaţia cu clienţii în maniera descrisă mai sus.
