Președintele României, domnul Traian Băsescu, s-a întâlnit astăzi, la Bruxelles (Regatul Belgiei), cu președintele Comisiei Europene, José Manuel Durão Barroso, cu ocazia vizitei de lucru pe care o efectuează la Comisia Europeană
Vă prezentăm declarația de presă comună susținută de cei doi oficiali la finalul convorbirilor:
Președintele Comisiei Europene, domnul José Manuel Durão Barroso: Doamnelor şi domnilor, îmi face plăcere să-l întâmpin pe domnul preşedinte Băsescu, la Comisia Europeană, astăzi. Am avut un dejun foarte fructuos, în care am discutat despre viitorul României şi al Europei. Traian Băsescu şi cu mine am discutat despre situaţia economică din România, situaţia s-a îmbunătăţit semnificativ. I-am exprimat preşedintelui Băsescu faptul că Comisia Europeană susţine în continuare România pentru obţinerea balanţei de plăţi economice şi pentru respectarea recomandărilor Mecanismului de Cooperare şi Verificare. Pentru cetăţenii României şi business-ul din România, trebuie dovedit control, trebuie eforturile să fie continuate. De asemenea, am făcut un schimb de experienţă referitor la oraşul inovaţiei din Cluj şi pot spune că preşedintele Băsescu a prezentat proiectul. Comisia salută această iniţiativă, care oferă cadrul transferului de informaţii în cercetare şi în afaceri. I-am spus preşedintelui Băsescu că s-ar putea, desigur, să susţinem proiectul cu fonduri europene, în cazul în care programul va fi explicitat corect. De asemenea, am vorbit de Mecanismul de Cooperare şi Verificare al Comisiei, care menţiona faptul că România a realizat progrese pe toate planurile. Este vorba de măsurile anticorupţie, care au început să fie implementate şi de independenţa justiţiei. Raportul a afirmat faptul că s-au atins rezultate importante şi trebuie susţinute eforturile în această direcţie. Comisia susţine faptul că România trebuie să se alăture spaţiului Schengen cât de curând posibil, cu condiţia ca criteriile necesare să fie îndeplinite. Situaţia cetăţenilor europeni este o problematică despre care şi eu şi preşedintele Băsescu avem aceeaşi opinie. Avantajele cetăţeniei europene şi a libertăţii de mişcare nu trebuie abuzate. Există libertate de mişcare, care nu poate fi pusă sub semnul întrebării. De asemenea, am discutat despre raportul anticorupţie al Comisie şi propunerile care fac întărirea sistemului de justiţie din România. Este o problematică care nu priveşte numai România, ci o problematică de importanţă strategică pentru Europa. De asemenea, am discutat despre comerţ. S-a semnat, de asemenea, Acordul de asociere cu Republica Moldova. Îmi exprim angajamentul ca Uniunea Europeană să semneze acest acord de asociere, pe care îl susţinem şi noi, Comisia Europeană şi România, pentru că Moldova îndeplineşte cerinţele de integritate teritorială, cerinţe economice şi juridice. Urmează să răspund invitaţiei Republicii Moldova de a vizita Moldova anul acesta şi doresc să-i mulţumesc preşedintelui Băsescu, de asemenea, pentru conversaţia deschisă pe care am purtat-o, pentru discuţiile provocatoare referitoare la provocările Europei de astăzi şi să-i mulţumesc pentru cooperarea pe care am avut-o cu România.
Președintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule preşedinte, cu permisiunea dumneavoastră, voi folosi limba română, pentru că ascultătorii noştri sunt români. Mulţumesc, domnule preşedinte Barroso, pentru discuţia bună şi extrem de pragmatică, pe care am avut-o astăzi. Subiectele în discuţie au fost menţionate şi aş vrea să subliniez şi un punct de vedere al României cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare, dar şi la Raportul Comisiei, legat de corupţie la nivelul UE 28. Din Raportul MCV, este evident că instituţiile statului român responsabile de lupta anticorupţie au performanţe aprieciate pozitiv de Raportul MCV; şi mă refer aici la Direcţia Naţională Anticorupţie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Agenţia Naţională de Integritate, la alte curţi decât Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Curtea Constituţională. Faptul că instituţiile din România funcţionează mă îndreptăţeşte, ca preşedinte al României, să solicit statelor membre dreptul României, prevăzut în Tratat, de a intra în spaţiul Schengen, atunci când îndeplinşte condiţiile. Este foarte adevărat că Raportul MCV face menţiuni cu privire la abordarea politicienilor din România, în mod deosebit a Parlamentului; dar estenţa realităţilor este modul cum funcţionează instituţiile statului român, iar funcţionearea acestor instituţii ne îndreptăţeşte să ne propunem ca, în acest an, să parcurgem prima etapă de integrare în spaţiul Schengen. În ceea ce priveşte Republica Moldova, în discuţie am susţinut nevoia ca, din partea Uniunii Europene, să găsim soluţii, alături de soluţiile financiare pe care le-a pus la dispoziţie România, pentru accelerarea procesului de interconectare; şi, din acest punct de vedere, interconecatarea pe gaze, energie electrică şi infrastructură rutieră şi feroviară este esenţială. Aş putea spune un proiect pe care l-am susţinut foarte mult, este vorba de staţia back-to-back de la Isaccea, care, cu 70 de milioane de euro – şi domnul preşedinte mi-a confirmat că putem utiliza fonduri de coeziune alocate României – am putea s-o dăm în funcţiune, furnizând Republicii Moldova 400 de kilovolţi, alături de linia de 100 de kilovolţi, pe care România a pus-o sub tensiune deja din luna noiembrie 2013. Esenţa relaţiei cu Moldova este interconectarea la sistemele energetice şi de infrastructuri rutieră şi feroviară ale României şi, implicit, ale Europei. Vreau să mulţumesc domnului preşedinte Barroso, pentru deschiderea legată de proiectul „Cluj Innovative City”. Este un proiect de cercetare extrem de important şi dorit la Cluj. Acolo, municipalitatea a alocat deja 220 de hectare de teren pentru acest proiect şi el va fi axat pe educaţie, pe cercetare în domeniul bioeconomic, pe cercetare în sănătate, acolo realizându-se deja sângele artificial, la Cluj, pe mediu şi energie şi, de asemenea, pe IT. În acest proiect sunt implicate, în afară de municipalitate, toate universităţile din Cluj. Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.
