Anul acesta se estimează că se vor încasa din timbrul de mediu circa 540 de milioane de lei, în condiţiile în care anul trecut s-au restituit 570 de milioane de lei. Executivul se foloseşte de banii încasaţi din timbrul de mediu pentru a restitui vechile taxe auto celor care au câştigat în instanţă.
Găselniţa executivului privind taxa percepută la înmatricularea autovehiculelor, pusă la zid de toate instanţele naţionale şi de Curtea europeană de justiţie, va aduce statului mai multe pagube decât încasări, existând riscul ca persoanele care au decizii judecătoreşti definitive şi irevocabile de restituire a taxei auto să nu mai aibă din ce fonduri să fie despăgubite în cazul în care guvernul nu va inventa o nouă taxă de poluare. Concret, în ultimii ani, mii, poate chiar zeci de mii de români au câştigat în instanţă dreptul de a li se restitui taxa auto, indiferent cum s-a numit aceasta – taxă de primă înmaticulare, de poluare, taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi, mai nou, timbrul de mediu -, la taxa plătită iniţial adăugându-se dobânzi, cheltuieli de judecată, alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, toate acestea actualizându-se mai nou cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică. În baza acestor decizii definitive şi irevocabile, păgubiţii au făcut cereri către instituţiile abilitate să facă restituirile – Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) sau Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) -, acestea fiind obligate să efectueze plăţile din fondurile pe care le aveau la dispoziţie, adică tocmai din încasările aferente înmatriculării autovehiculelor.
Cum cel puţin la nivelul AFM plăţile sunt extrem de mari, atingând anul trecut peste două treimi din încasări, Ministerul Mediului a elaborat un proiect de ordin prin care prevede plata eşalonată a acestor sume, actualizate cu indicele preţurilor de consum, pe o perioadă de cinci ani, în tranşe egale de câte 20% din valoarea sumei care trebuie plătită în fiecare an.
Având în vedere însă că, de fiecare dată, restituirile taxelor auto s-au făcut din încasările aferente înmatriculărilor, este clar că executivul va găsi o altă metodă de impozitare a înmatriculărilor autovehiculelor pentru a putea susţine această schemă piramidală, în care oficialii încasează o anumită sumă cu o mână, ca să facă plăţi mult mai mari cu cealaltă.
Proiectul de ordin privind restituirea taxelor, supus dezbaterii publice
Un ultim proiect de ordin privind procedura de efectuare a plăţilor sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, supus spre dezbatere publică pe site-ul Ministerului Mediului, dar şi pe cel al Finanţelor Publice, prevede că „plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a cinci ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora, potrivit prevederilor art. XV alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 8/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi alte măsuri fiscal-bugetare“.
AFM aşteaptă normele metodologice
Cererile de restituire a sumelor se depun de către contribuabili la autoritatea obligată prin hotărâre judecătorească să efectueze restituirea, respectiv ANAF, prin organele fiscale competente, sau AFM, după caz, sumele stabilite de instanţă urmând să fie actualizate cu indicele preţurilor de consum, dobânda urmând să fie calculată până la data plăţii integrale, respectiv până la data plăţii fiecărei tranşe.
„Sumele (…) inclusiv diferenţele rezultate ca urmare a actualizării acestora la data efectuării plăţii se suportă din sumele încasate, cu titlu de timbru, din bugetul Fondului pentru mediu“, se arată în proiectul de ordin.
Contactaţi telefonic, reprezentanţi din cadrul AFM au declarat pentru Curierul Naţional că, deocamdată, restituirile sunt blocate, urmând să fie reluate după ce vor fi elaborate normele metodologice privind restituirile eşalonate, act normativ ulterior aprobării actualului proiect de ordin.
Încasările din acest an nu ar ajunge pentru restituiri integrale
Potrivit Bugetului de venituri şi cheltuieli al AFM pe anul curent, instituţia estimează că va înregistra venituri totale de 852.485.000 de lei, dintre care 540 de milioane de lei din timbrul de mediu pentru autovehicule şi 255.468.000 de lei din alte impozite şi taxe.
Cele 540 de milioane de lei ce se estimează a fi încasate din timbrul de mediu în acest an sunt însă insuficiente pentru plata restituirilor, având în vedere că, anul trecut, valoarea acestora s-a ridicat la 570 de milioane de lei, conform datelor furnizate Curierului Naţional de către AFM.
În doi ani, AFM a restituit peste două treimi din încasări
Conform datelor AFM, sumele pe care aceasta le-a rambursat în ultimii doi ani reprezintă peste două treimi din totalul încasărilor din taxa auto din anii 2012 şi 2013. „În anul 2012, valoarea încasărilor la Fondul pentru mediu reprezentând taxa pe poluare pentru autovehicule a fost de 608.937.298,04 lei, iar valoarea restituirilor reprezentând taxa pe poluare pentru autovehicule a fost de 360.669.691,82 lei. Începând cu 15 martie 2013, Guvernul României a înlocuit taxa pe poluare pentru autovehicule cu timbrul de mediu care a fost aprobat prin OUG nr. 9/2013. În perioada ianuarie – decembrie 2013, valoarea încasărilor la Fondul pentru mediu reprezentând timbrul de mediu a fost de 732.325.750,22 lei, iar valoarea restituirilor reprezentând timbrul de mediu a fost de 570.276.616,04 lei“, a informat AFM la cererea Curierului Naţional.
Un simplu calcul arată că, din suma de 1,34 miliarde de lei, statul a înapoiat celor care deţin decizii judecătoreşti aproape 931 de milioane de lei, ceea ce reprezintă 69,4% din sumele încasate.
Statul are de rambursat sume uriaşe
Aceste plăţi deja efectuate de AFM reprezintă însă foarte puţin faţă de sumele pe care statul român le are de rambursat celor care şi-au înmatriculat maşinile şi au cerut în instanţă restituirea banilor reţinuţi ilegal.
În luna aprilie a anului trecut, premierul Victor Ponta anunţa într-un document remis presei că statul român are de restituit 900 de milioane de euro (4,05 miliarde de lei, calculat la un curs de schimb de 4,5 lei/euro) pentru taxa auto, după ce, în luna ianuarie 2013, Ministerul Finanţelor anunţase la cererea Curierului Naţional că are de restituit 600 de milioane de lei până la acea dată…
Şi sumele de rambursat cresc considerabil având în vedere că, pe rolul instanţelor de judecată, se află mii de astfel de procese, AFM fiind înştiinţată bisăptămânal cu privire la plăţile pe care le are de efectuat.
Întrucât, în perioada ianuarie 2012 – decembrie 2013, AFM a încasat din taxa auto suma de 1,34 miliarde de lei, în cazul în care toate persoanele care şi-au înmatriculat maşini în această perioadă, plus cele care s-ar înmatricula în acest an, ar chema AFM în instanţă, Administraţia ar avea de restituit 1,9 miliarde de lei…
Toate taxele auto au încălcat legislaţia UE
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a avertizat România, în numeroase rânduri, că taxa auto este discriminatorie, cerând legiuitorilor să îndrepte lucrurile. Ultima astfel de situaţie a avut loc la începutul lunii mai, când CJUE s-a pronunţat în cauzele conexate C-97/13 şi C-214/13, având ca obiect cereri de decizie preliminară formulate de Tribunalul Sibiu şi de Curtea de Apel Bucureşti privind returnarea taxei de poluare.
Ca şi în alte situaţii anterioare, CJUE a constatat că taxa de poluare contravine Articolului 110 al Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene, decizia instanţei europene fiind obligatorie şi aplicându-se tuturor litigiilor aflate pe fond.
Precedentele decizii ale Curţii Europene de Justiţie (CJUE) pe tema taxei de poluare şi concluziile avocatului general al Curţii pe tema timbrului de mediu ar putea face ca următoarea decizie a instanţei europene să fie defavorabilă şi acestei noi metode de taxare a înmatriculării autoturismelor.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene urmează să se pronunţe curând asupra conformităţii timbrului de mediu cu legislaţia europeană, după ce avocatul general a decis că forma actuală a ordonanţei privind timbrul de mediu ar trebui modificată.
