Viitorul Complexului Energetic Oltenia poate fi sumbru, cu implicări grave asupra personalului – aproximativ 18.000 de salariați, iar România riscă închiderea producătorilor de energie pe combustibil solid, deși mai are resurse de lignit și huilă pentru zeci de ani, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, Ion Pisc, prim-vicepreședintele Blocului Național Sindical.
Consumul scăzut de energie (aproximativ 7.000 de MW), plățile foarte mari pentru certificatele pentru gaze cu efect de seră fac imposibilă intrarea pe piață a producătorilor de energie pe combustibil solid, a semnalat Ion Pisc.
Agerpres: Cum apreciați că va evolua consumul final de energie în 2014, având în vedere tendința de scădere înregistrată în 2013?
Ion Pisc: Consumul final de energie în România este în scădere, iar exportul de energie este destul de redus din cauza lipsei de investiții în liniile de transport. Scăderea consumului de energie este consecința mersului economic din țara noastră. Multe unități își reduc producția, închid capacități, neputând penetra piața internă și externă. În prezent, plătim tributul managementului neperformant din ultimii 15 ani.
Agerpres: Consumul a scăzut cu 7,2% în industrie și în construcții. Care sunt unitățile de profil din țară care au avut cel mai mult de suferit?
Ion Pisc: Consumul scăzut de energie cu 7,2% în industrie și construcții demonstrează faptul că este vizibilă scăderea drastică din industrie și construcții gen Hidroconstrucția – Energoconstrucția și reduceri masive pe piața imobiliară, vorbim de reduceri de activitate în majoritatea unităților, indiferent de forma de proprietate – stat sau privat.
Complexul Energetic Oltenia, deși a investit în modernizarea grupurilor energetice și în exploatările miniere, deși are o putere instalată de 3.570 MW în cele 12 grupuri energetice, nu are acces în piață, chiar dacă costurile de producție sunt accesibile pieței, iar mare parte dintre cei 18.000 de salariați riscă să își piardă locurile de muncă din lipsă de venituri.
Agerpres: Cu ce probleme se mai confruntă Complexul Energetic Oltenia?
Ion Pisc: Altă problemă cu care se confruntă Complexul Energetic Oltenia este blocajul financiar. CEO este în situația de a avea de încasat de la unități, unele aflate în insolvență respectiv: RAAN Drobeta Turnu Severin, CET Govora, Termoficare Craiova, CET Oradea, CET Arad, COLTERM Timișoara, sume ce depășesc 230 de milioane de euro.
Acest blocaj financiar conduce la mari probleme în exploatare, finalizarea investițiilor în echipamente energetice și exploatări miniere și la diminuarea drepturilor de natură salarială pentru angajați.
Agerpres: În ceea ce privește personalul, unde au avut loc cele mai importante disponibilizări, cauzate de diminuarea sau încetarea unor activități de producție?
Ion Pisc: Cel mai grav lucru este că din toate aceste probleme cu care se confruntă unitățile economice din România are de suferit forța de muncă. Situația economico-financiară a multor unități din domeniile energetic, metalurgie, industria chimică, construcții de mașini conduce la disponibilizări de personal, dar și la imposibilitatea încadrării în muncă a tinerilor.
O unitate cu probleme este Regia Autonomă de Activități Nucleare, o unitate cu 2.400 de angajați. Raportul comisiei de analiză demonstrează că există produsă suficientă apă grea pentru încărcarea grupurilor III și IV Cernavodă (în situația în care se vor face) și completarea celor patru grupuri pe perioada duratei de viață.
Este posibil să se ia decizia de închidere a RAAN în prima jumătate a anului 2015. În această situație, cei 2.400 de salariați vor rămâne fără locuri de muncă într-un județ în care piața forței de muncă lipsește cu desăvârșire. Deși s-a reușit exceptarea de la prevederile Ordonanței nr. 29/2014 a unității RAAN și încadrarea în prevederile Ordonanței nr. 36/ 2014, putându-se asigura o minimă protecție socială personalului disponibilizat, viitorul pentru lucrătorii din RAAN este deosebit de greu. În această situație, în județul Mehedinți se va închide și exploatarea minieră Husnicioara (aproximativ 750 de salariați), exploatare minieră componentă a CEO care asigură cărbune energetic pentru Termocentrala Halânga, sucursală a Regiei Autonome de Activități Nucleare.
Realul pericol de pierdere a peste 3.000 de locuri de muncă a determinat Blocul Național Sindical să prezinte programe alternative cu surse de finanțare, dar, din păcate, factorilor politici locali le-a fost indiferentă soarta celor 3.000 de mehedințeni lângă care se adaugă și membrii de familie ai acestora.
Complexul Energetic Hunedoara este altă unitate pentru care viitorul apropiat poate genera pierderi de locuri de muncă. Lipsa de investiții în exploatările miniere și în grupurile energetice din Termocentrala Mintia-Deva conduce la producerea energiei electrice și termice la prețuri ridicate, făcând imposibilă penetrarea pieței. Angajamentele României cu Uniunea Europeană privind investițiile în condițiile de mediu, nerealizate, pot conduce la închiderea centralei, a unor exploatări miniere (deși au rămas doar patru exploatări miniere viabile) și, implicit, la pierderea locurilor de muncă. Reducerile de personal în județul Hunedoara din industria energetică au fost și sunt greu de suportat, din 55.000 de mineri au rămas aproximativ 7.000.
Ca și în județul Mehedinți, Blocul Național Sindical a prezentat programe alternative, dar nici autoritățile locale nu au binevoit să se implice, fiindu-le indiferenți locuitorii județului Hunedoara.
Nu este o situație mai bună nici în județul Galați, acesta confruntându-se cu probleme deosebite atât în domeniul energetic, cât și în industria metalurgică. În exploatare la combinatul siderurgic a mai rămas un furnal, numărul salariaților fiind diminuat drastic, sub 8.000 de lucrători. Centrala termoenergetică livrează abur tehnologic pentru combinat și asigură confortul termic locuitorilor municipiului Galați. Acum se află în insolvență și se confruntă cu grave probleme financiare, având de încasat sume importante din vânzarea de energie termică către populație.
În situația în care combinatul renunță la activitate (diminuarea necesității oțelului pe piață fiind una dintre cauze), CET Galați, prin pierderea consumatorului principal de abur tehnologic, își va restrânge activitatea sau își va închide porțile. Și în județul Galați piața forței de muncă lipsește cu desăvârșire.
Agerpres: Există soluții alternative pentru salvarea locurilor de muncă?
Ion Pisc: Producătorii de energie electrică și termică trebuie să intre într-un proces de reorganizare în cel mai scurt timp, prin această măsură asigurându-se independența energetică a României. Este absolut necesară reorganizarea producătorilor de energie prin crearea a două societăți de producție a energiei electrice și termice pe mixt de combustibil. Numai prin această măsură vom avea puterea de a fi competitivi pe piața europeană de energie și vom putea concura cu marile societăți energetice din Europa.
Deși au ieșit în stradă peste 11.000 de suflete la Colibași, care au vrut să atragă atenţia executivului asupra importanţei autostrăzii Pitești — Sibiu, ea este amânată în timp, condiție în care ne temem că cel mai important producător de autoturisme din România, clasat pe podium în Europa, s-ar putea să-și restrângă activitatea.
Aveam o promisiune din partea actualului guvern conform căreia va reveni asupra termenului cu unul mai apropiat și sperăm că locurile de muncă, aproximativ 20.000, de la Colibași, și alte zeci de mii de la alte firme care lucrează pentru Colibași să fie stabile în viitor.
