Premierul Alexis Tsipras şi-a reafirmat, duminică, în parlamentul elen, angajamentul de a respecta promisiunile făcute în campania electorală, în ciuda dificultăţilor cu care abia de acum încolo se va confrunta, dacă avem în vedere primirea mai degrabă „rece” ce i-a fost rezervată în capitalele europene vizitate de el şi de ministrul sau de Finanţe, Yanis Varoufakis, dar mai ales insistenţa cu care li s-a cerut să–şi plătească datoriile şi să rămână sub supravegherea Troika.
Răceala cu care a fost primit săptămâna trecută în Europa pare să nu-l fi clintit pe Alexis Tsipras de la promisiunile şi intenţiile anunţate în campania ce l-a adus la putere. Duminică, în discursul rostit în faţa celor 300 membri ai Parlamentului elen, Tsipras şi-a reafirmat dorinţa de a pune capăt austerităţii– politica ce a adus ţara în pragul colapsului economic şi financiar- de a relansa creşterea economică ” pe baza justiţiei sociale” şi a negocia condiţii mai suportabile de rambursare a datoriei ţării către creditorii internaţionali, în cadrul unui „nou program economic”. Premierul şi-a asumat astfel riscul de a le spune din nou partenerilor din zona euro care sunt intenţiile sale la guvernarea Greciei, chiar dacă în toate zilele săptămânii trecute, aceştia i-au cerut categoric să respecte angajamentele luate de guvernul precedent, inclusiv în ceea ce priveşte continuarea reformelor şi a politicii de severă austeritate. Reluând promisiunile făcute în campania electorală, Tsipras a propus renunţarea la memorandumul actual supervizat de Troika şi înlocuirea lui cu un „plan-releu” care să ofere guvernului său un răgaz pentru a negocia un plan menit să „reorganizeze” calendarul reformelor şi al plăţii datoriilor. Aşa cum a insistat în campania să electorală, Tsipras a prezentat propuneri concrete de reformă fiscală vizând atragerea de taxe din partea celor mai bogaţi greci şi încetarea sistemului de Stat clientelist.
Un plan „de ruptură” . Cresc presiunile Bruxellesului
Concret, Atena renunţă la cele 7 miliarde de euro pe care trebuia să-i mai primească conform planului Troika. Ea cere doar o parte din această sumă, respectiv 1,9 milioane euro pe care BCE îi datorează cu titlu de dobânzi la titlurile datoriei elene. Pentru compensarea diferenţei, Yanis Varoufakis a explicat joia trecută la Berlin că guvernul grec doreşte să emită titluri ale datoriei pe termen scurt, de câteva luni. Cum preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijsselbloem, aflat săptămâna trecută la Atena, a respins ideea unui „plan-releu”, ministrul grec de Finanţe, Varoufakis urmează să prezinte miercurea viitoare, la Bruxelles, un „plan de ruptură” cu Troika, cu prilejul unei reuniuni extraordinare a miniştrilor de Finanţe ai zonei euro, chiar în ajunul summitului european. Presiunile venite de la Bruxelles sunt tot mai insistente. Vinerea trecută, Jeroen Dijsselbloem a comunicat Atenei că trebuie să transmită până cel mai târziu 16 februarie o cerere de prelungire a actualului program supervizat de Troika. În caz contrar, adaugă el, Grecia riscă să piardă totalmente sprijinul financiar din partea zonei euro. Chestiunea greacă este evocată – în aceeaşi termeni – la reuniunea miniştrilor de Finanţe ai G20, ce are loc în primele două zile ale acestei săptămâni la Istanbul.
Presiuni şi din partea agenţiilor de rating
Vinerea trecută, Standard&Poors a diminuat nota suverană a Greciei de la B la B minus, considerând că presiunile asupra băncilor elene privind accesul la lichidităţi reduce termenul la dispoziţia guvernului grec în care ar putea ajunge la un acord cu creditorii. „O prelungire a discuţiilor cu creditorii oficiali – a explicat S&P – ar putea conduce la retrageri masive de depozite şi, în cel mai rău caz, la punerea sub control a capitalurilor şi la pierderea accesului la orice fel de finanţare, ceea ce ar avea drept rezultat excluderea Greciei din Uniunea economică şi monetară„. Şi agenţia de rating Moody a anunţat că se pregăteşte să diminueze nota Greciei, iar Alain Greenspan, fost preşedinte al Rezervelor Federale americane, a afirmat la BBC că ieşirea Greciei din zona euro „nu este decât o chestiune de timp„.
Măsuri anunţate de Alexis Tsipras în Parlament
Principalele măsuri supuse Parlamentului de către Tsipras au un caracter de „justiţie socială„, venind în ajutorul persoanelor cu cele mai mici venituri, cei mai loviţi de criză : restabilirea „graduală„, până în 2016, a salariului minim la 750 euro, faţă de 580 în prezent; restabilirea celei de-a 13-a indemnizaţie pentru pensionarii cu pensii sub 700 euro; suprimarea taxei funciare şi înlocuirea ei printr-un impozit „mai just” care să-i vizeze pe marii proprietari; creşterea plafonului de scutire de impozite la 12 000 euro venit; consumul de electricitate şi asigurarea de sănătate gratuite pentru cei mai săraci. Între măsurile „sociale” anunţate de premierul Tsipras figurează: revenirea la convenţiile colective şi protecţia împotriva licenţierilor masive; vârsta de pensionare nu va fi mărită; acces la serviciile publice de sănătate pentru toată populaţia ; un set de măsuri pentru reducerea şomajului în rândul tinerilor; măsuri pentru încurajarea „cercetării„, îndeosebi un plan pentru a stimula revenirea în ţară a cercetătorilor care au plecat în străinătate în căutarea unui loc de muncă.
În ceea ce priveşte privatizările, Alexis Tsipras a dat asigurări că guvernul său nu va vinde pe nimic obiective economice şi infrastructuri, privatizările urmând a fi spuse unui studiu concret, urmarindu-se „apărarea interesului public”. Un alt angajament: Va fi reinstalată televiziunea publică ERT, închisă brusc de către guvernul precedent în iunie 2013 şi înlocuită cu NERIT, care în prezent funcţionează cu doar o cincime din cei 2.600 salariaţi în formulă anterioară.
Va fi înfiinţat un Minister al Imigraţiei – premieră în Grecia – vizând protejarea drepturilor migranţilor. Copiii născuţi în Grecia vor obţine naţionalitatea elenă, problemă foarte controversată în prezent în Grecia.
Guvernul s-a angajat să lupte împotriva corupţiei, a fraudei fiscale şi a traficului cu tot felul de produse (ţigări, parfumuri, carburanţi…) care privează statul de 1,5 miliarde de euro anual. Pentru a da un bun exemplu, guvernul a decis reducerea cu 40% a personalului şi cu 30% garda birourilor sale la Palatul Maximou.
În fine, Grecia va continua să reclame Germaniei rambursarea datoriei de război şi a împrumutului la care naziştii au constrâns Banca Greciei în perioada celui de-al doilea război mondial.
