Deblocarea unor proiecte bune de mediu care se află deja prin diverse sertare și fișete, creșterea substanțială a suprafețelor împădurite, dar și înființarea de noi arii protejate în rețeaua Natura 2000 reprezintă priorități ale ministrului mediului, Grațiela Gavrilescu.
AGERPRES: Care ar fi primele trei obiective pe care le aveți în vedere pe domeniul protecției mediului?
Grațiela Gavrilescu: Am acceptat cu onoare și responsabilitate portofoliul de ministru al mediului, deoarece îl consider unul dintre cele mai complexe și mai importante pentru că domeniul său de activitate vizează, la propriu, viitorul.
În plus, în multe privințe, aria sa de acțiune nu poate fi restrânsă la granițele țării, marile decizii de mediu având o încărcătură globală. Împreună cu echipa mea, avem în primul rând în vedere deblocarea unor proiecte bune, care deja există prin diverse sertare și fișete, sau se află în diverse faze ale procedurilor birocratice.
Deja am reușit să semnez, împreună cu directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu, proiectul care va fi implementat de Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu, în calitate de promotor, având ca partener principal Asociația Autorităților Locale și Regionale din Norvegia. Este vorba despre un grant, 85% oferit prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European, iar 674.647 de euro, cofinanțare de 15% de la bugetul național, având ca obiectiv adaptarea la schimbările climatice.
De altfel, în domeniul schimbărilor climatice, urmărim, prioritar, pregătirea versiunii consolidate și operaționale a Strategiei naționale și a Planului național de acțiune, precum și identificarea unui instrument care să ofere un suport semnificativ în stabilirea scenariilor intersectoriale și regionale de dezvoltare economică cu emisii reduse de carbon. De asemenea, dorim creșterea eficienței mecanismului de finanțare din veniturile obținute din licitațiile cu certificate de emisii de carbon (atribuite României în baza legislației europene), utilizate pentru finanțarea proiectelor care au ca obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
AGERPRES: Odată cu preluarea mandatului, în atribuțiile dumneavoastră sunt atât Pădurile, cât și Apele. Ce v-ați propus în aceste două domenii?
Grațiela Gavrilescu: În domeniul silviculturii, ne-am propus creșterea substanțială a suprafețelor împădurite, reducerea tăierilor ilegale, a braconajului și, nu în ultimul rând, creșterea capacității de management a autorității publice centrale care răspunde de acest domeniu, precum și reconsiderarea rolului inspectoratelor de regim silvic și cinegetic, din perspectiva eficienței acestora. Prioritatea noastră imediată este adoptarea noului Cod Silvic, proiect de lege aflat în analiză în Plenul Camerei Deputaților.
Unui alt domeniu extrem de important, cel al apelor, îi vom acorda o atenție deosebită, prioritare, pe termen scurt și mediu fiind proiectele pentru gospodărirea durabilă a resurselor, protecția împotriva inundațiilor, asigurarea monitoringului hidro-meteorologic, protecția surselor de apă și, nu în ultimul rând, îmbunătățirea calității apei.
În ceea ce privește domeniul dezvoltării durabile, avem în vedere revizuirea Strategiei Naționale și crearea unui cadru instituțional funcțional privind dezvoltarea durabilă la nivel național.
AGERPRES: Ce noutăți aveți în ceea ce privește Programul ‘Rabla’ din acest an?
Grațiela Gavrilescu: Timp de zece zile, începând din 16 februarie 2015, Ghidul de finanțare a Programului Rabla va fi în consultare publică pe site-ul ministerului. Finanțarea „Rabla“ 2015 face parte din bugetul Fondului de Mediu și sper ca, în prima ședință de guvern, să fie aprobat bugetul Administrației Fondului pentru Mediu. Bugetul pentru Programul ‘Rabla’ este de 200 de milioane de lei, cu 33% mai mare decât bugetul anului 2014. În același timp, sperăm ca prin dezbaterea publică demarată azi să putem să finanțăm 25.000 de tichete electronice, din care 20.000 pentru persoane fizice. Sperăm ca, pe parcursul lunii martie, poate la jumătatea lunii, cetățenii români să poată accesa programul. Prima de casare este tot de 6.500 de lei, dar ca noutate avem o mărire a eco-bonusului de la 500 la 1.500 de lei pentru a stimula persoanele care au posibilitatea să achiziționeze un automobil nou ecologic.
AGERPRES: În ce condiții poate fi accesat eco-bonusul, pe lângă prima de casare?
Grațiela Gavrilescu: Autovehiculele noi, al căror motor generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 100 g/km, autovehicule noi cu sistem de propulsie hibrid și autovehicule noi încadrate la norma de poluare Euro 6 în condițiile în care înmatricularea, vânzarea și introducerea în circulație a acestora au loc până la 31 august 2015. Dacă mașinile ecologice alese de populație respectă una dintre condițiile enumerate mai devreme, românii care fac această opțiune vor beneficia din partea AFM de 8.000 de lei, din care 6.500 de lei primă de casare, la care se adaugă un eco-bonus de 1.500 de lei, sumă ce va fi decontată din valoarea autoturismului. Un beneficiar care dorește o mașină ecologică poate obține maximum două eco-bonusuri, în situația în care mașina aleasă respectă cumulat două dintre condițiile stabilite prin ghid, la acest capitol. Accesarea a două eco-bonusuri va duce la o sumă de 9.500 de lei, pe care AFM o va susține în sistem nerambursabil în acest caz.
O precizare importantă se referă la posibilitatea proprietarului înscris în program să cedeze altei persoane dreptul său de beneficiu asupra primei de casare pentru efectuarea achiziționării autovehiculului nou. Cedarea se face numai în favoarea unei persoane fizice care și-a exprimat în mod neechivoc intenția de a achiziționa în nume propriu un autovehicul nou de la producătorul validat emitent al notei de înscriere. Pe de altă parte, eco-bonusul nu poate face obiectul cedării.
AGERPRES: Ce se va întâmpla cu Programul „Casa verde“ în 2015?
Grațiela Gavrilescu: În ceea ce privește programele finanțate prin AFM, se lucrează intens la definitivarea acestora, însă toate detaliile referitoare la acestea le veți primi după aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Administrației Fondului pentru Mediu.
AGERPRES: La cât s-au cifrat încasările din Timbrul de mediu de la intrarea sa în vigoare și până în prezent?
Grațiela Gavrilescu: Din 15 martie 2013 și până în decembrie 2014, Administrația Fondului pentru Mediu a avut încasări totale din timbrul de mediu în valoare de 1.350.673.673,29 lei, din care, în anul 2013, a fost încasată suma de 637.509.658,07 lei, iar în anul 2014 suma de 713.164.015,22 lei.
Sumele colectate din timbrul de mediu, dar și din celelalte taxe de mediu sunt utilizate exclusiv pentru diverse programe de mediu, pe care Administrația Fondului pentru Mediu le derulează și care au ca obiective principale protejarea mediului înconjurător, reducerea poluării și reducerea emisiei de gaze cu efect de seră.
AGERPRES: Bugetul alocat Ministerului Mediului în acest an este unul mulțumitor?
Grațiela Gavrilescu: Vreau să vă spun de la bun început că întreg guvernul, în ansamblul său, a construit bugetul anului 2015 astfel încât, în limita sumelor disponibile, toate sectoarele să fie acoperite. În mod evident, fiecare ministru responsabil de un domeniu încearcă să obțină o sumă cât mai mare pentru sectorul pe care îl gestionează, însă trebuie să fim conștienți că bugetul nu este un sac fără fund, iar nevoile sunt multe. Prioritatea noastră este să asigurăm funcționalitatea pe partea de investiții, inclusiv cofinanțările naționale în proiectele derulate din fonduri europene. Un alt obiectiv este acela de a încerca, pe cât posibil, să degrevăm bugetul de stat de presiune, prin accesarea cât mai multor linii de finanțare extrabugetare, cum ar fi fondurile structurale, granturile Spațiului Economic European, Programul Life, parteneriatele cu Banca Mondială și altele.
