Colocviile „Scrisul Românesc“ au ajuns în acest an la o ediţie jubiliară, a X-a, tema abordată de participanţi fiind una de mare actualitate şi provocatoare, „Puterea cuvintelor“. Cu acest prilej, s-au acordat premiile anuale, academicianul Dumitru Radu Popescu fiind distins cu Premiul „Omnia“ pentru întreaga activitate literară, la împlinirea vârstei de 80 de ani.
Mentorul celor zece ediții ale tradiţionalelor „Colocvii Scrisul Românesc“, profesorul universitar dr. Florea Firan, a oferit pentru GdS câteva amănunte despre ediția jubiliară din acest an.
Ion Jianu: Luna octombrie a trecut în viteză, cum se spune, cu multe manifestări cultural-științifice semnificative, printre care şi tradiţionalele „Colocvii Scrisul Românesc“, al căror mentor sunteţi. Cum aţi caracteriza ediţia din 2015, ce satisfacţii v-a adus cea din acest an faţă de precedentele?
Florea Firan: Se vede că persistă ecourile de la „Colocviile Scrisul Românesc“ din acest an, ajunse la a X-a ediție, considerată de mulți participanți jubiliară. Poate și pentru faptul că tema aleasă, „Puterea cuvintelor“, a fost generoasă și a trezit interes deosebit în rândul celor care au susținut comunicări, la fel și a publicului prezent, mai ales tineri studenți și elevi însoțiți de profesorii lor. „Puterea cuvintelor“, dintotdeauna fascinantă și provocatoare, mai ales azi când imaginea tinde să aibă supremație în comunicare, ne face să credem că iniţiativa noastră a devenit în timp un proiect cultural solid, cu urmări dintre cele mai bune.
Colocviile Scrisul Românesc – teme culturale fundamentale
I.J.: Spuneați în cuvântul dumneavoastră de deschidere că tema „Puterea cuvintelor“ continuă într-un fel temele anterioare, în ce sens?
F.F.: Cred că am fost inspirați în urmă cu zece ani, când am decis să ne angajăm în abordarea și dezbaterea unor teme culturale fundamentale de mare interes. Am început cu „Spiritul Olteniei“ (2006) şi am continuat cu „Presa culturală, direcţii şi tendinţe“ (2007), „Multiculturalismul“ (2008), „Actualitatea istoriei literare“ (2009), „Viitorul cărţii“ (2010), „Cititul – De ce citim? Ce citim? Cum citim? Efectele cititului“ (2011), „Literatura şi sincretismul artelor“ (2012), „Limba română şi mass-media“ (2013), „De la cenzura impusă la autocenzură“ (2014).
Dezbaterile și confruntările de idei pe aceste teme nu au fost întâmplătoare, ele au fost în concordanță cu tendințele manifestate în viața publică, cu lipsa de lectură simțită mai ales în rândul tineretului fascinat de internet, de destinul cărții, abaterea de la normele limbii literare în mass-media și în relațiile cotidiene.
I.J.: De obicei, la fiecare ediție ați avut numeroși participanți, profesori universitari și critici literari, scriitori, directori de reviste și edituri, dar și invitați speciali. Cine a fost, cum se spune, cap de afiș la această ediție?
F.F.: În afara colaboratorilor noștri de bază cunoscuți din cărțile pe care le publică la Scrisul Românesc și din articolele ce le încredințează revistei, am avut și invitați speciali: academicienii Dumitru Radu Popescu, recunoscut dramaturg și prozator în literatura noastră contemporană, și Gheorghe Păun, matematician, informatician şi om de cultură, dar și literat, și doi scriitori din New York, Carmen Firan și Adrian Sângeorzan, ambii membri ai Uniunii Scriitorilor din România, autori cărora Scrisul Românesc le-a publicat cele mai multe cărți de poezie, proză, eseistică și teatru.
„Timp în doi“, un volum de teatru de Carmen Firan
I.J.: Cu ce noutăți au venit cei doi scriitori din America?
F.F.: Carmen Firan ne-a surprins de data aceasta cu un volum de teatru care-i întregește profilul de scriitor, fiind vorba despre „Timp în doi“, care include piesele „Cum să te desparți într-o zi perfectă“, inedită, și „Lumina din pod“, jucată pe scena Teatrului Național „Marin Sorescu“. Altă carte primită cu deosebit interes a fost „Judecata“, proză scrisă împreună cu Adrian Sângeorzan.
I.J.: S-a apreciat faptul că dumneavoastră la finele sesiunilor științifice ați lansat și un număr special al revistei „Scrisul Românesc“ cu textele comunicărilor, apoi le-ați publicat în volume care au intrat în bibliotecile publice. Ați procedat și anul acesta la fel?
F.F.: Desigur. Este, de fapt, scopul pentru care facem aceste manifestări cultural-științifice și ce poate fi mai frumos decât să vezi în biblioteci zece antologii cu temele abordate.
Premiul de debut în volum: Lia-Dana Bălan
I.J.: Aţi avut două zile pline, cum se spune. Ce alte manifestări au întregit ediţia din acest an?
F.F.: Ca întotdeauna, am acordat premiile anuale, Dumitru Radu Popescu fiind distins cu Premiul „Omnia“ pentru întreaga activitate literară, la împlinirea a 80 de ani, dar şi pentru noua sa piesă „Alunecând pe-o rază“. Premiul de debut în volum, în urma concursului anual, a fost obţinut de tânăra Lia-Dana Bălan din Timișoara. Fiecare dintre cele două zile s-a încheiat cu câte un moment artistic apreciat în mod deosebit de către cei prezenţi: moment muzical la harpă susţinut de Rozalia Pataki de la Filarmonica „Oltenia“ Craiova şi interpretarea unei scene din piesa „Cum să te desparţi într-o zi perfectă“ cu Geni Macsim şi Adrian Andone, actori ai Teatrului Naţional „Marin Sorescu“.
I.J.: Întrebarea clasică de final: la ce lucraţi?
F.F.: Am în pregătire două cărţi care sper să apară anul viitor: „Spiritul Olteniei“, care mi-a fost solicitată de directorul general al Editurii Academiei Române, Dumitru Radu Popescu, şi „Portrete şi restituiri literare“, vol. II, care se va deschide cu un portret de artist al lui Constantin Brâncuşi.
