„Brâncuși. Ultimul dac“, de Paul Rezeanu
Editura MJM
Paul Rezeanu (născut pe 9 noiembrie 1937, la Breaza, județul Prahova), istoric și critic de artă, cercetător științific, expert în artă modernă, a recidivat în privința lui Brâncuși, publicând în acest an a treia sa carte despre marele sculptor originar din Hobița, cu un titlul incitant: „Brâncuși. Ultimul dac – Trei capitole din viață“, volum apărut la Editura Autograf MJM. De altfel, autorul, de aproape jumătate de secol a citit, a cercetat, studiat și fişat articole, studii, cărți despre Brâncuşi. Cele trei capitole din viața lui Brâncuși de care se ocupă în această nouă apariție sunt: „Brâncuşi la Hobița-Peștișani, Târgu Jiu, Craiova și București“; „Femeile din viața lui Brâncuși“; „Ultimii ani de viaţă“. Aceste capitole sunt cuprinse și în cartea precedentă a prolificului Paul Rezeanu despre marele sculptor, „Brâncuși. Tatăl nostru“, dar în volumul recent autorul aduce unele noutăți, plus câteva fotografii alb-negru. În primul capitol, Paul Rezeanu reia viaţa sculptorului pe meleagurile oltene şi în Capitală şi se încheie cu aducerea „Atelierului Brâncuşi“ de la Paris la Craiova de către V.G. Paleolog, eveniment controversat şi petrecut în 1972. Autorul susţine că V.G. Paleolog ar fi adus, de fapt, şase bârne oarecare de la un depozit de lemne şi care n-ar fi aparţinut lui Brâncuşi! „Cum multe oficilităţi au fost implicate în această poveste, totul s-a muşamalizat…“ (Paul Rezeanu). În următorul capitol, „Femeile din viaţa lui Brâncuşi“, autorul ţine din start să menţioneze că marele sculptor a fost „un bărbat cu succes la femei“. Paul Rezeanu aminteşte, printre alte legături, şi de idila dintre Brâncuşi şi Maria Tănase din vara anului 1937 şi din mai 1939, dar nu oferă detalii deoarece ele nu există decât la modul speculativ. În schimb, autorul oferă amănunte despre relaţia cu Vera Moore, englezoaică, originară din Noua Zeelandă, relaţie din care se naşte unicul fiu al lui Brâncuşi, John Brâncuşi Moore, dar pe care Brâncuşi nu a vrut să-l vadă şi să-l recunoască! Capitolul III, „Ultimii ani de viaţă“, este la fel de interesant ca şi precedentele. Autorul reia subiectul moştenirii averii lui Brâncuşi, necunoscutele îmbogăţirii peste noapte a celor doi legatari ai marelui dispărut, Natalia Dumitrescu şi Alexandru Istrati, însuşirea de către aceştia a arhivei Brâncuşi, dispariţia din atelier a unor lucrări etc.
