pentru comiterea infracțiunilor de complicitate la abuz
în serviciu și cumpărare de influență (Foto: Arhiva GdS)
Procurorii anticorupție îl consideră pe omul de afaceri Mihai Rotaru, unul dintre acționarii clubului CSU Craiova, protejatul deputatului Ioan Oltean. Asta pentru că Rotaru i-ar fi dat deputatului 600.000 de euro pentru a-i pune o vorbă bună la ANRP, de unde, în final, a obținut o despăgubire de peste 100 de milioane de lei pentru un teren supraevaluat cu… 87 de milioane de lei. În referatul prin care au cerut și obținut arestarea preventivă a șapte inculpați, anchetatorii explică pe larg mecanismul prin care Rotaru a pus mâna pe această sumă de bani.
Anchetatorii suțin că totul a început în toamna anului 2009, când Mihai Rotaru a abordat-o pe Viorica Vana Neațu, care încerca să obțină de opt ani un teren de 61.857 de metri pătrați amplasat în Pitești. Omul de afaceri a cumpărat de la femeie drepturile litigioase și, în numai o jumătate de an, o obținut o sumă fabuloasă de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).
„Modalitatea de săvârşire a elementului material al laturii obiective a infracţiunilor de abuz şi complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave a fost precedată de iniţiativa complicelui acestei infracţiuni, numitul Rotaru Mihai, care în toamna anului 2009 a căutat şi a găsit o persoană îndreptăţită la despăgubire, i-a cumpărat dosarul litigios ştiind că imediat va înregistra cererea la ANRP de unde va obţine mai mult“, spun procurorii DNA. În final, Rotaru a obținut nu mai mult, ci mult mai mult, pentru că, pe 27 noiembrie 2009, a cumpărat drepturile litigioase cu suma de 750.000 de euro, iar pe 17 iunie 2010 a obținut de la ANRP suma totală de 108.932.000 de lei (aproximativ 25 de milioane de euro). Cum a reușit acest lucru? Cu ajutorul unui evaluator, al deputatului Ioan Oltean și al membrilor Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, după cum susțin procurorii.
Mihai Rotaru, despăgubiri „generoase“ de la ANRP
În referatul întocmit, anchetatorii susțin că Rotaru a știut exact ce și cum să facă pentru a primi cât mai repede despăgubirile. Astfel, după câteva zile de când cumpărase drepturile litigioase de la Viorica Vana Neațu, Rotaru a înregistrat la ANRP cererea de despăgubiri cu nr. 46076/CC/2009. Nu pe numele său, ci pe al femeii, care avea o vârstă înaintată şi suferea de mai multe afecțiuni, așa că îndeplinea condițiile pentru a formula o cere de urgentare.
„Prin depunerea de către Rotaru Mihai la dosarul de despăgubire a cererii de soluţionare cu prioritate, ca şi cum ar fi fost depusă de (…), fără să ataşeze procura de reprezentare, sunt realizate condiţiile unui act material de complicitate. Astfel, dovedit este şi faptul că Rotaru Mihai a depus cererea de soluţionare cu prioritate pe numele (…), cunoscând traseul rezolvării, iar traficul de influenţă realizat de Oltean Ioan la preşedinta ANRP pentru el i-a asigurat o certitudine în plus că această modalitate de rezolvare, deplin cunoscută şi familiară, îi aduce profitul aşteptat“, spun anchetatorii.
Aceștia din urmă mai suțin că deputatul Ioan Oltean nu a intervenit degeaba pentru Rotaru la șefa ANRP, ci în schimbul sumei de 600.000 de euro, bani pe care i-a primit la o biserică din Chitila după data de 17 iunie 2010, când ANRP a aprobat despăgubirea. De altfel, Rotaru era cunoscut în ANRP ca fiind beneficiarul unor despăgubiri rapide și generoase.
„Olteanu Ioan era ca un şef pentru Dumitrean Crinuţa, fiind notoriu în rândul funcţionarilor că Rotaru Mihai, care avea mai multe dosare de despăgubire în care era cesionar, beneficia de soluţionări rapide şi despăgubiri generoase, preşedinta acordând sprijin direct soluţionării dosarelor de despăgubire de interes pentru acesta (….).
Oltean Ioan era o prezenţă constantă în instituţie, în biroul preşedintei, şi era considerat şef de către aceasta. Adăugând şi faptul că unele dosare de despăgubire erau soluţionate rapid, peste ordinea reglementată, contrar dispoziţiilor legale – aşa cum s-a întâmplat şi cu dosarul nr. 46076/CC/2009 – doar în considerarea faptului că acel cesionar era protejatul său, sunt realizate condiţiile unui act material de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave“, mai susțin procurorii anticorupție.
Un teren supraevaluat cu aproape 90 de milioane de lei
Ancheta a mai scos la iveală faptul că, la data de 14 aprilie 2010, Rotaru a mers la ANRP și a depus cesiunea, adică dovada că dosarul de despăgubire îi aparţine încă din data de 27 noiembrie 2009. Acest lucru nu i-a făcut însă pe membrii comisiei să renunțe la urgentarea soluționării cererii.
„Chiar dacă admitem că până la data de 14.04.2010 nu au avut cunoştinţă de situaţia reală a dosarului, dacă inculpaţii ar fi efectuat cel puţin verificări formale măcar în momentul când au desemnat evaluatorul, ar fi constatat cu uşurinţă că trebuie să revină asupra aprobării urgentării în soluţionare, deoarece cesionarul nu îndeplinea cerinţele de prioritate“, mai spun procurorii.
Tot la data de 14 aprilie 2010, Comisia pentru Stabilirea Despăgubirilor l-a desemnat pe evaluatorul Sergiu Negurici să întocmească un raport de evaluare al terenului din Pitești. După nici două luni, Direcţia pentru Contencios îi comunica lui Negurici că raportul său nu îndeplinește standardele internaţionale de evaluare, însă nici acest lucru nu a fost luat în seamă de membrii Comisiei. Mai exact, funcționarii ANRP observaseră că terenul fusese supraevaluat, însă Negurici și-a menținut concluziile și nu a modificat raportul.
Astfel, procurorii mai susțin că Negurici „a stabilit valoarea despăgubirilor prin valoarea de piaţă estimată pentru imobilul notificat prin raportare la 1.754 lei mp, respectiv 420 euro mp, deşi la dosarul de retrocedare exista o evaluare din anul 2008 a unui expert din municipiul Piteşti, care avea ca obiect o suprafaţă de teren identică, din exact acelaşi lot din care făcea parte şi terenul ce reprezenta subiectul cererii de despăgubire evaluată la 315 mp, respectiv 82 euro mp“. Mai mult decât atât, evaluatorul Negurici nu a ținut seama nici de grila vânzărilor din Pitești de pe site-ul Camerei Notarilor Publici, care arăta că în anul 2010 prețurile au scăzut cu peste 33% față de anul 2008.
În final, pe data de 17 iunie 2010, membrii Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor au avizat raportul și au emis decizia nr. 8250 reprezentând titlul de despăgubire pentru suma de 108.932.000 de lei. Procurorul de caz spune că, din această sumă, Rotaru a obținut un folos necuvenit de 87.291.596 de lei, sumă cu care a fost supraevaluat terenul cu pricina.
Șapte mandate de arestare
Joi, 27 noiembrie, procurorii DNA au reținut mai mulți inculpați din acest dosar. Este vorba de Sergiu Diacomatu, fost vicepreşedinte al Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, Rodica Constantinovici, Lăcrimioara Alexandru, membri în aceeași comisie, dar și de Mihai Rotaru și evaluatorul Sergiu Negurici. A doua zi, anchetatorii au cerut Curții Supreme arestarea preventivă a celor cinci inculpați, dar și a Crinuței Dimitrean, fosta președintă ANRP, și a fostului deputat Marko Attila, și el fost membru al Comisiei pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Tot joi, DNA a anunțat că a cerut preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive a deputaților Ioan Oltean și Cătălin Teodorescu, acesta din urmă fiind în 2010 membru al aceleiași comisii. Instanța a emis pe numele a șase inculpați mandate de arestare pe o perioadă de 30 de zile, iar Marko Attila a primit un mandat de arestare în lipsă.
Hotărârea Curții Supreme a fost contestată de inculpați, termenul de judecată fiind stabilit pentru data de 9 decembrie.
Despăgubiri de la ANRP
Potrivit Jurnalul de Argeș, în 2008, omul de afaceri Mihai Rotaru a mai primit o despăgubire de la ANRP pentru un teren din Pitești. Astfel, pe 13 octombrie 2008, Camera de Comerț Argeș a vândut drepturile litigioase pentru un teren de 1.412 mp din Pitești Irinei Nisiparu, pentru suma de 1,2 milioane de lei. După numai o zi, pe 14 octombrie 2008, aceeași Irina Nisiparu obținea de la ANRP, prin mandatarul său, Mihai Rotaru (cu care s-a căsătorit ulterior), despăgubiri de aproximativ 3,2 milioane de euro.
Tot Jurnalul de Argeș a dezvăluit că și sora lui Mihai Rotaru, Diana Le Bomin, a primit despăgubiri de la ANRP. În august 2010, preotul piteștean Valentin Pușcașu și un partener al său au cumpărat cu 15.000 de euro, de la o anume Sofica Sofronie, drepturile litigioase pentru 43 de hectare de teren. O lună mai târziu, cei doi au revândut drepturile litigioase Dianei Le Bomin cu 600.000 de euro, iar după un an, sora lui Mihai Rotaru a primit despăgubiri de la ANRP în valoare de şase milioane de euro.
Acționarii CSU Craiova
Potrivit Oficiului Național al Registrului Comerțului, Club Sportiv U Craiova SA, care administrează echipa de fotbal CSU Craiova, îl care ca principal acționar pe Adrian Andrici (85%), iar Mihai Rotaru și Laviniu Breze figurează ca asociați, cu 10, respectiv 5% din acțiuni.
Potrivit Mediafax, Andrici ar fi obținut despăgubiri de la ANRP în valoare de 4,2 milioane de euro. Acesta este un cunoscut jucător pe piața de capital, în portofoliul său aflându-se societăți din construcții, imobiliare și comerț. Una dintre firmele sale, SCT București, a câștigat mai multe lucrări în Craiova, printre care construirea pasajului suprateran și reabilitarea liniei de tramvai.
În schimb, Mihai Rotaru derulează afaceri în energie, imobiliare și agricultură. Prin firmele sale, omul de afaceri exploatează două parcuri fotovoltaice în comuna Leu, cu capacități de 5,4 MW și 4,9 MW, dar și 1.300 de hectare de terenuri agricole, în localitățile Mischii și Drăgotești.
Laviniu Breze este preşedintele Asociaţiei Investitorilor de pe Piaţa de Capital (AIPC).
