Secretarul de stat Raed Arafat (foto), șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) din cadrul MAI, susține că nu a urmărit să-și facă propria imagine și că a muncit doar pentru dezvoltarea sistemului de urgență în ultimii ani, iar problemele care încă mai sunt în sistem trebuie rezolvate într-un mod integrat pentru a asigura securitatea publică a populației din toate punctele de vedere, nu numai medical.
Raed Arafat a făcut o serie de precizări joi, într-o postare pe Facebook, în replică la afirmațiile președintelui PSD, Liviu Dragnea, care a spus că problemele din sistemul de urgență trebuie rezolvate și tratate cu mai multă responsabilitate și cu mai puțină imagine.
„Acesta este un subiect care trebuie tratat cu mult mai multă responsabilitate și cu mult mai puțină imagine. Serviciul de Ambulanță are mari probleme din cauza unui personal insuficient și din cauza unor dotări insuficiente. Trebuie găsită relația corectă și funcțională de lucru între Serviciul de Ambulanță și SMURD. Acesta este cel mai important lucru, dincolo de persoană. Dincolo de imagine, este foarte important ca sistemul, care trebuie să funcționeze integrat, să devină eficient. De aici plecăm. Abia după aceea discutăm despre persoane“, a declarat Liviu Dragnea miercuri seară la Antena 3. Liderul PSD a vorbit și despre necesitatea de a se achiziționa 3.000 de ambulanțe pentru ca în fiecare sat să existe câte una.
Secretarul de stat Arafat precizează, în postarea sa pe rețeaua de socializare, că va trebui să știe la un moment dat dacă se dorește continuarea modului de lucru actual sau se vrea „o ‘reformă’ a sistemului de urgență după noi recomandări“.
„În răspunsul domnului Dragnea am înțeles aluzia la «imagine» și la «persoană», iar eu personal nu am fugit după imagine. Mai mult, am încercat să fac cunoscut publicului efortul depus de toți în dezvoltarea sistemului de urgență, care într-un fel este și un mecanism de apărare a sistemului, făcându-l cunoscut populației. (…) Deci va trebui să știm la un anumit moment dacă se dorește să continuăm ce facem sau se dorește o schimbare a abordării sau o ‘reformă’ a sistemului de urgență după noi recomandări, astfel încât să știe fiecare ce poate să-și asume și ce nu, lăsând locul altora care doresc să-și asume noile abordări dacă ele sunt greu de asumat de cei care ne ocupăm de acest sistem la acest moment“, a spus Raed Arafat.
Resursele umane ale SMURD vin în sprijinul ambulanței
Șeful DSU afirmă că, față de stadiul la care a preluat sistemul în 2007, în prezent, „în mod cert, diferența este una vizibilă și pozitivă“, iar în ceea ce privește lipsa de personal, în ultima perioadă s-au încercat mai multe soluții, și în colaborare cu Federația Sindicală Ambulanța, dar nu s-a ajuns la angajarea numărului necesar de personal.
„Planul pe următorii trei ani al DSU, prezentat Ministerului Sănătății, este de a suplimenta personalul de la serviciile de ambulanță cu câte 500 de persoane/an, iar de fiecare dată când am putut și am avut cum, am aprobat personal suplimentar pentru serviciile de ambulanță și pentru unitățile de primiri urgențe“, arată Arafat.
În opinia acestuia, cei care promovează ideea că SMURD s-a dezvoltat pe seama serviciilor de ambulanță nu știu despre ce este vorba în sistem, iar resursele umane ale SMURD sunt suplimentare, venind în sprijinul ambulanței, nu în competiție.
„Modelul nostru de lucru nu este o invenție a mea sau a colegilor, ci o adaptare a sistemelor deja funcționale în alte țări cu tradiție. A zice că trebuie lucrat cu mai multă responsabilitate este o insinuare că până acum nu am făcut acest lucru, iar la rândul meu, și în numele colegilor cu care am lucrat până acum, îl asigur pe domnul Dragnea că am lucrat cu foarte mare responsabilitate și cu foarte mare atenție ca să asigurăm cu resursele limitate pe care le avem un serviciu integrat adecvat cerințelor populației“, a spus Arafat.
Secretarul de stat amintește că legea stabilește competențele serviciilor de ambulanță și ale SMURD, iar cei care comentează aceste aspecte nu au fost mulțumiți de stabilirea în mod clar a competențelor și a modului în care se acționează în sistemul de urgență în prezent.
„Problema este că din cauza unor funcționari în Ministerul Sănătății, sprijiniți în mare parte pe linie politică, programul multianual de achiziții de ambulanțe început în 2010 a fost compromis, fiind returnate în curs de patru ani peste 220 de milioane lei bugetului de stat, ducând la învechirea parcului auto al serviciilor de ambulanță și SMURD la un nivel foarte avansat, majoritatea ambulanțelor atingând o vechime de peste opt ani. Abia recent am reușit să începem procedura de achiziție pentru ambulanțe, care sperăm că ne va permite în cursul anului viitor să începem înlocuirea ambulanțelor învechite și suplimentarea numărului echipajelor la serviciile de ambulanță și SMURD“, precizează șeful DSU.
3.000 de ambulanțe – propunere nerealizabilă
Referitor la ideea de a avea 3.000 de ambulanțe, câte una în fiecare sat, Arafat afirmă că cei care au propus o astfel de soluție decidenților politici au făcut acest lucru fără a lua în considerare mai multe aspecte: „Din punctul meu de vedere, trebuie mai multă responsabilitate în analizarea acestor propuneri care sunt nerealizabile și care pot duce la cheltuieli total nejustificate, pentru că nu este realmente nevoie de un astfel de număr de ambulanțe în România“.
Raed Arafat subliniază că sistemul sanitar are nevoie de personal în secțiile de terapie intensivă, în UPU, în chirurgie, nu numai la Ambulanță și SMURD, iar de aici vine necesitatea unei viziuni responsabile pentru dezvoltarea sistemului integrat de urgență, luând în considerare toate aspectele și nu numai ce solicită reprezentanții unor servicii de ambulanță.
„Dacă cineva pretinde că am neglijat serviciile de ambulanță, vreau să v ină și să spună acest lucru cu probe clare și să explice această neglijență. Pe lângă dotările alocate începând cu 2007, numai în ultimii doi ani am reușit să dotăm și să acredităm centrele de formare ale serviciilor de ambulanță, iar în cursul acestui an am finalizat traducerea și publicarea manualului pentru asistenții medicali de urgență în vederea începerii formării lor în acest domeniu și acordării atestatului în domeniul asistenței medicale de urgență asistenților de la serviciile de ambulanță și UPU. Deci, dacă vroiam să subminăm ambulanța sau să o defavorizăm, nu procedam la dezvoltarea segmentului de pregătire a personalului din cadrul acestor servicii“, afirmă el.
Secretarul de stat subliniază că la sate și comune nu este nevoie numai de intervențiile ambulanței, ci de intervențiile pompierilor și altor servicii specializate de urgență, astfel că dezvoltarea sistemului de intervenție urban și rural trebuie să se facă într-un mod integrat, prin care să fie asigurată securitatea publică a cetățeanului din toate punctele de vedere, inclusiv cel medical.
Potrivit lui Arafat, numărul total de ambulanțe care sunt la dispoziție în 24 ore în România este de aproximativ 1.000, acestea fiind asigurate de serviciile de ambulanță și de pompierii SMURD, în colaborare cu Unitățile de Primiri Urgențe.
„Aș fi extrem de bucuros dacă în următorii patru ani am putea ajunge la 1.200-1.300 de echipaje, deci cu 200-300 de echipaje suplimentare la Ambulanță și SMURD distribuite inclusiv în zonele rurale, combinate și cu echipaje de intervenție la incendii și la descarcerare, am reduce timpul de reacție semnificativ, urmând să continuăm creșterea numărului de echipaje pe baza unor analize integrate și aprofundate“, mai subliniază secretarul de stat.
