Preşedintele Klaus Iohannis a participat ieri la şedinţa de guvern la care urma să fie adoptată o ordonanţă de urgenţă de dezincriminare a unor infracţiuni şi o ordonanţă de graţiere a unor infracţiuni. Înainte de şedinţă, preşedintele Klaus Iohannis a avut o discuţie, în biroul premierului, cu şeful executivului şi cu ministrul justiţiei, Florin Iordache. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a primit asigurări din partea premierului că nu va pune pe ordinea de zi suplimentară modificarea Codului Penal şi ordonanţa privind graţierea.
„Cunoaşteţi povestea că este un elefant în încăpere, dar nu-l vedem. Sunt doi elefanţi – ordonanţa de graţiere şi ordonanţa de modificare a codurilor penale. Evident că şi despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai de dimineaţă, iar Domnia sa mi-a spus că discuţia avusese loc deja cu anumiţi colegi din guvern şi că nu vor fi puse pe ordinea de zi suplimentară aceste două chestiuni privind graţierea şi modificarea codurilor. De asemenea, subliniez şi sper să fiu în asentimentul domnului prim-ministru, că dânsul s-a angajat ca aceste chestiuni să nu fie băgate peste noapte în nici o şedinţă de guvern, ci imediat ce documentele vor fi clarificate, evident sub conducerea ministrului justiţiei, a doamnei ministru de interne şi a doamnei ministru delegat pentru afaceri europene, să fie puse în transparenţă, adică, mai clar, să fie date spre consultare tuturor entităţilor prevăzute de lege“, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
Apare elefantul – ordonanţa de graţiere
Ministerul Justiţiei a publicat, imediat după ședinţa de guvern care a durat doar circa 35 de minute, proiectul de OUG privind graţierea unor pedepse, printre prevederi fiind graţierea în întregime a pedepselor cu închisoarea de până la cinci ani şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au 60 de ani, femeile însărcinate şi a celor care au copii de până în cinci ani.
Potrivit OUG se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la cinci ani (inclusiv), precum şi pedepsele cu amendă date de instanţa de judecată, această prevedere aplicându-se indiferent de modalitatea de executare a pedepsei.
Procurorul general Augustin Lazăr: Nu există nici o justificare raţională, afară de cazul că avem un interes ocult
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat, ieri, că cei din Ministerul Public nu sunt de acord cu proiectul graţierii şi că nu există o justificare raţională pentru această ordonanţă, afară de vreun „interes care să fie ocult“. Întrebat cum vedea posibila dezincriminare a unor infracţiuni, procurorul general al României a declarat că „s-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicaţie“ şi că la abuzul în serviciu ar fi „total exagerat“.
„Cu referire la denunţ, nu satisface noile activităţi de urmărire penală şi, de asemenea, şi alte modificări care am văzut că sunt propuse acolo, la o primă vedere. Ministerul Public va prezenta un punct de vedere în zilele următoare. Nu suntem de acord cu acest proiect de ordonanţă de urgenţă. Noi avem nevoie să consolidăm instituţiile justiţiei, în conformitate cu strategia pe care justiţia o are pentru următorii ani. Nu există absolut nici o justificare raţională să venim acum cu acte de clemenţă, afară de cazul că nu avem vreun interes care să fie ocult. Nu pot să fac nici o speculaţie în acest moment, însă vom vedea că lucrurile vor ieşi la suprafaţă. Aşa cum este văzut proiectul de lege, nu există nici un interes prioritar naţional pentru acest proiect de lege, este foarte clar“, a spus Augustin Lazăr, la finalul şedinţei de plen a CSM.
Procurorul general susţine că în şedinţa de ieri a plenului CSM s-a discutat despre cele două proiecte, colegii săi criticând actele normative.
„Doresc să vă asigur că justiţia se înfăptuieşte de către profesionişti responsabili. Noi trebuie să avem încredere că toate lucrurile vor fi clarificate, vor fi date soluţii temeinice şi legale în toate dosarele. Ministerul Public, şi în general magistraţii, am discutat în CSM, pot să vă spun că nimeni nu e încântat de acest proiect. Colegii au avut cuvinte de critică la adresa acestui proiect, după cum aţi putut vedea şi dumneavoastră în dezbatere. Nu există o nevoie, un imperativ care să fie naţional, ca în acest moment să ieşim cu un astfel de act normativ“, a adăugat procurorul general al României.
Procurorul general spune că instituţia Ministerului Public nu susţine acte de clemenţă ca graţierea şi amnistia şi că nu au fost consultaţi de Ministerul Justiţiei, până ieri, cu privire la astfel de proiecte.
Laura Codruţa Kovesi: De ce se lucrează noaptea şi nu are nimeni acces la aceste proiecte?
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a declarat, ieri, că se îndoieşte de buna-credinţă a ministrului justiţiei, Florin Iordache, referitor la actele normative privind graţierea şi deciziile Curţii Constituţionale.
„Am avut o discuţie cu ministrul justiţiei într-un cadru instituţional, împreună cu procurorul general şi cu procurorul-şef DIICOT, săptămâna trecută, într-o zi de luni, ocazie cu care domnul ministru a promis ferm că orice modificare a legii, atât a Codului Penal, a Codului de Procedură Penală sau a oricărei legi care ne influenţează activitatea, va fi discutată în sistem. Văd că şi-a încălcat această promisiune. De fapt, mă aşteptam. Mă aşteptam. (…) Să vedem în ce sens se clarifică, ele sunt destul de clare. Practica judiciară, cel puţin cea de după decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu, este o practică unitară începând cu deciziile ÎCCJ, dar şi a celorlalte instanţe, practica este unitară. Şi este foarte clară şi motivarea CCR. Nu văd ce ar trebui clarificat. În acest moment, eu mă îndoiesc de buna-credinţă cel puţin a ministrului justiţiei, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte, nu după. Şi dacă este doar o clarificare, de ce se lucrează în secret? De ce se lucrează noaptea şi nu are nimeni acces la aceste proiecte? De ce trebuie să le citim pur şi simplu din Monitorul Oficial? De ce nu sunt trecute pe ordinea de zi? Dacă este doar o procedură de clarificare, de ce nu se discută transparent?“, a declarat procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, la Europa FM.
Cristina Tarcea, preşedintele ÎCCJ: „Mă îndoiesc că în şedinţa de guvern sunt mulţi absolvenţi de Drept“
Judecătoarea Cristina Tarcea, preşedintele ÎCCJ, a declarat, ieri, că guvernul ar trebui să ţină cont de avizul CSM în cazul celor două ordonanţe privind graţierea şi modificarea codurilor, afirmând că se îndoieşte că în şedinţa executivului sunt mulți miniştri absolvenţi de Drept.
Proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală şi proiectul ordonanţei de urgenţă pentru graţierea unor pedepse au fost transmise ieri, în jurul orei 11.00, Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru avizare, punctul de vedere al instituţiei urmând să fie unul consultativ. Membră a CSM, judecătoarea Cristina Tarcea, preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), susţine că executivul trebuie să ţină cont de acest aviz.
„Este un aviz consultativ al CSM-ului. CSM-ul fiind alcătuit totuşi din jurişti, acest aviz consultativ înseamnă un aviz de specialitate.(…) Mi se pare normal să se ţină cont de părerea specialiştilor. Este un aviz consultativ, dar este un aviz dat de oameni cu specialitate în Drept. Mă îndoiesc că în şedinţa de guvern foarte mulţi miniştri sunt absolvenţi de Drept“, a spus preşedintele instanţei supreme, la sediul CSM, după şedinţa de plen.
Cristina Tarcea susţine că vede proiectele ca fiind unele „cu dedicaţie“, luând aici în calcul ce a apărut în spaţiul public. „Dacă mă iau după tot ceea ce s-a discutat în spaţiul public, aşa pare (cu dedicaţie – n.r.) a fi“, a spus Tarcea.
Magistratul declară că i se pare scurt termenul oferit pentru consultare, până pe 23 ianuarie.
„Primul aspect pe care l-am discutat este dacă termenul care ni s-a pus la dispoziţie pentru formularea unui punct de vedere, 23 ianuarie, care pare a fi o zi nelucrătoare, este suficient pentru a răspunde exigenţelor unei dezbateri publice largi, cu cei din lumea justiţiei. (…) Trebuie văzut în ce măsură beneficiază infracţiunile cu un pericol social redus şi în ce măsură efectele acestui proiect nu ar fi acelea de a intimida lupta împotriva corupţiei. Am trimis deja materialul, spre studiu, Direcţiei Legislaţie, să vedem care va fi impactul dispoziţiilor“, a mai spus preşedintele instanţei supreme.
Totodată, judecătoarea a susţinut că vede oportună o procedură legislativă pentru cele două aspecte – graţierea şi modificarea codurilor – şi că nu înţelege care este graba astfel încât să se justifice ordonanţele.
„Sănătos ar fi să meargă în parlament, printr-un proiect de lege şi o soluţie juridică mult mai previzibilă şi mai clară“, a adăugat Cristina Tarcea.
