Piteştiul ar urmă să fie legat de Craiova printr-un drum expres, nu printr-o autostradă, în urmă unei decizii politice, avertizează deputatul USR Cătălin Drulă, fost consilier al premierului Cioloş pe partea de infrastructură. Potrivit HotNews.ro, Drulă susţine că „PSD a luat decizia politică la Comitetul Executiv de la Sinaia să anuleze planurile curente pentru realizarea acestui drum că autostrada şi vrea să construiască un drum de nivelul anilor ’50-’60 (numit drum expres) bazat pe un studiu de fezabilitate din 2007 care nu are studiu geotehnic de detaliu (a se citi „autostrada surpată” şi „alunecări de teren” sau „Orăştie-Sibiu reloaded”)”.
„Autostrada Craiova-Piteşti: un nou proiect care cade victima politicienilor PSD. După Dan Şova care l-a blocat 3 ani de zile cu PPP-uri fantasmagorice este rândul lui Dragnea şi al Olguţei Vasilescu, cu domnii Grindeanu şi Cuc pe post de executanţi, să facă praf această investiţie”, scrie Drulă pe contul sau de Facebook.
Potrivit acestuia, PSD ar fi luat decizia politică să demareze proiectul Piteşti-Craiova că un drum expres, nu că o autostrada.
Drulă, actual deputat USR, fost consilier pe probleme de infrastructură pentru fostul premier Cioloş, precizează că CNAIR „vrea să construiască un drum de nivelul anilor ’50-’60 (numit drum expres) bazat pe un studiu de fezabilitate din 2007 care nu are studiu geotehnic de detaliu (a se citi „autostrada surpată” şi „alunecări de teren” sau „Orăştie-Sibiu reloaded”).”
Drulă spune că pentru relaţia Craiova-Piteşti ideea unui drum expres este una neinspirată şi că o astfeld e şosea rapidă ar fi „doar cu 10-15% decât o autostrada şi mult mai prost că siguranţă, confort şi capacitate”.
„Drumul expres nu are bandă de urgenţă, astfel, dacă se defectează un camion, una din cele două benzi rămâne blocată (cu toate problemele de siguranţă aferente). Benzile de circulaţie sunt mai înguste, de 3,5m în loc de 3,75m, ceea ce împreună cu absenţa benzii de urgenţă da un disconfort la condus şi senzaţie de claustrofobie (cine a mers pe drumul expres construit în anii ’50-’60 între Bologna şi Florenţa ştie sentimentul). Pantele acestui drum aşa cum a fost proiectat în 2007 sunt foarte mari (aproape 20km din cei 120km ai drumului au pante mari de până la 5%). Bandă de urcare pentru vehicule grele nu există. Curbele sunt mai strânse că la o autostrada, viteză de proiectare a drumului fiind 120 km/h în loc de 140 km/h. Lipsesc (sau sunt foarte scurte) benzile de accelerare la noduri, pentru încadrare în trafic. Nodul cu autostrada A1 este mult subdimensionat pentru o intersecţie de drumuri rapide”, spune Drulă.
Deputatul USR mai precizează că „SF-ul din 2007 are o problema pe care o au toate cele anterioare anului 2014: nu are un studiu geotehnic conform normativelor româneşti şi europene. Înainte se făcea un studiu sumar, indicativ, prezumţia fiind că la faza de proiectare de detaliu (ceea ce se numeşte Proiect Tehnic de Execuţie) să se facă adevăratul studiu geotehnic. Mai precis, pe toţi cei 120km ai autostrăzii au fost făcute doar 22 de foraje (cel mai adânc la 5 metri). Spre comparaţie, doar pe capetele autostrăzii Sibiu-Piteşti (loturile 1 şi 5) adică pe o distanţă 45km s-au făcut anul trecut 400 de foraje cu adâncimi şi de peste 20 de metri. Fără un studiu geotehnic de detaliu nu se poate face proiectarea în mod serios aşa că orice soluţii sunt în SF-ul din 2007 sunt doar orientative. Aceeaşi situaţie s-a întâmplat şi cu Orăştie-Sibiu în 2010-2011. Pe un studiu sumar s-a lansat licitaţia de tip design&build cu urmările cunoscute (şi predictibile)”.
Potrivit parlamentarului, în noiemrbie 2016 „s-a lansat o licitaţie (care are depunere ofertelor acum în aprilie şi care a fost semnată chiar de actualul director al CNAIR promovat de PSD) pentru proiectarea la nivel de autostrada (nu drum expres) cu tot ce înseamnă asta: avize şi acorduri, documentaţie pentru finanţare europeană, exproprieri, studiu geotehnic conform normativului NP074 (şi Eurocodurilor), topometrie şi, cel mai important, realizarea proiectului tehnic de execuţie. Asta înseamnă că CNAIR licitează ulterior doar execuţia lucrărilor bazat pe proiectul propriu şi nu mai stă la mâna constructorului să se certe pe proiect (vezi cazul Sebeş-Turda şi altele)”.
Mai mult, spune Drulă, cel mai important este „că nu se ajunge la blocajele şi creşterile de cost şi rezilierile cu care ne-a obişnuit CNAIR (Suplacu-Borş, Centură Bacău, Lugoj-Deva secţiunea cu tunele, etc) pentru că nu lansezi o licitaţie pe o documentaţie extrem de vagă care stimulează „pocheriştii” dintre constructori să se arunce la preţuri mici pe principiul „vedem noi după”.
În 2013, sub conducerea lui Dan Şova la Infrastructură, CNADNR-ul condus pe atunci de Narcis Neagă lansa proiectul de concesiune pentru realizarea autostrăzii/drumului expres Piteşti – Craiova. Timp de trei ani proiectul a rămas blocat în această procedura.
Abia în 2016 autorităţile de la Transporturi au anulat procedura şi au anunţat că vor scoate la licitaţie proiectul autostrăzii Piteşti-Craiova.
În urmă cu o săptămâna, însă, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, afirmă că Piteşti-Craiova va fi de fapt drum expres şi nu autostradă.