Curtea Constituţională a Republicii Moldova a decis, marţi, suspendarea atribuţiilor preşedintelui Igor Dodon privind numirea miniştrilor, în urma examinării unei sesizări depuse de către un grup de deputaţi ai Partidului Democrat, relatează site-ul Unimedia.
Curtea a constatat că „preşedintele se află în imposibilitatea îndeplinirii mandatului, din cauza refuzului deliberat de a-şi exercita obligaţia constituţională”.
Decizia a fost luată după ce Igor Dodon a respins pentru a doua oară candidaturile la funcţiile de miniştri propuse de către Guvern.
Prerogativele prezidenţiale în acest sens urmează să fie preluate de către preşedintele Parlamentului, Andrian Candu.Acesta va emite decretele de numire a celor şapte miniştri noi: Ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale – Svetlana Cebotari, Ministrul Justiţiei – Alexandru Tănase, Vicepremier pentru Integrare Europeană – Iurie Leancă, Ministrul Economiei – Chiril Gaburici, Vicepremier pentru Reintegrare – Cristina Lesnic, Ministrul Agriculturii – Liviu Volconovici, Ministrul de Externe – Tudor Ulianovschi.
Igor Dodon: Curtea Constituţională a devenit ostatica propriilor decizii neinspirate
Preşedintele moldovean Igor Dodon a declarat, marţi, după ce a fost i-au fost suspendate unele prerogative, că decizia Curţii Constituţionale este una „neinspirată”, iar membrii Curţii „au acceptat să joace aşa cum le dictează guvernarea democrată”.
„Curtea Constituţională a devenit ostatica propriilor decizii neinspirate, a precedentelor pe care le-a creat. Este evident pentru toată lumea că membrii CC au acceptat să <<joace>> aşa cum le dictează guvernarea democrată. Acum CC este nevoită să ia în continuare decizii controversate, la limita legii şi dincolo de limita bunului simţ. Era de aşteptat că CC va repeta trucul politic din 17 octombrie a.c., când Preşedintele ţării a fost suspendat, pentru a fi învestit în funcţie ministrul apărării Sturza. Sunt iarăşi încălcate grav procedurile legale. În mod normal, la CC trebuia să se adreseze Guvernul prin hotărîre de Guvern, sau Parlamentul prin hotărîrea Parlamentului. Dar s-au adresat prin sesizarea a doar cîţiva deputaţi. Deci guvernarea a ales calea simplistă şi abruptă, o cale înjositoare chiar şi pentru miniştrii propuşi”, a transmis Dodon prin intermediul contului de Facebook.
„Aceşti miniştri intră în Guvern pe uşa din spate, fiind lipsiţi de legitimitatea şi credibilitatea cuvenite. Prin decizia de azi, CC a trecut definitiv în zona gri a democraţiei şi a statului de drept. Curtea şi-a reconfirmat imaginea de instrument politic docil, nu de organ constituţional. Este o cădere dezonorantă şi regretabilă pentru un stat care se vrea democrat. Cît priveşte poziţia mea, am decis să nu cedez, decît să explic apoi ani de zile de ce am numit în funcţie o garnitură de miniştri compromişi. Iar partea bună în toată această chestiune este că guvernarea se compromite din nou în ochii cetăţenilor. Ceea ce o va dezavantaja mult în acest an electoral„, a mai spus preşedintele moldovean.
Partidul Democrat a anunţat, la sfârşitul lunii decembrie, că şapte dintre cei 13 membri ai Guvernului vor fi schimbaţi.
Liderul PD, Vlad Plahotniuc, a afirmat că guvernul urmează să fie reprezentat de către tehnocraţi, pentru a avea o mai mare independenţă. La mijlocul lunii octombrie, Curtea Constituţională a statuat că preşedintele Republicii Moldova are dreptul să verifice dacă un candidat propus de către premier corespunde pentru o funcţie, însă nu are drept de veto faţă de propunerea prim-ministrului.
Ulterior, învestirea lui Eugen Sturza în funcţia ministru al Apărării a fost făcută de către preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, după ce Igor Dodon a fost suspendat temporar de către Curtea Constituţională.
Potrivit Constituţiei Republicii Moldova, refuzul deliberat al preşedintelui ţării de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de numire a propunerii repetate a prim-ministrului constituie o încălcare gravă a obligaţiilor sale constituţionale şi poate fi considerată o situaţie în care preşedintele este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile. Drept urmare, interimatul în astfel de situaţii este asigurat de către preşedintele Parlamentului sau de către prim-ministru.
