Un bloc din cartierul craiovean Craiovița Nouă s-a transformat într-o adevărată „crescătorie“ de țânțari, din cauză că subsolul este inundat de aproximativ două luni cu dejecții. Imobilul, pe lângă faptul că este invadat de țânțari, este un adevărat focar de infecție, iar aerul din apartamente și de pe casa scării este urât mirositor. Altă problemă este că umezeala provocată de inundație macină exact ceea ce contează mai mult: structura de rezistență a blocului, respectiv ruginește fierul din armătură. De asemenea, un subsol inundat afectează fundația clădirii, ceea ce face ca la un cutremur clădirea să prezinte un risc foarte ridicat de a se prăbuși.
Proprietarii din blocul 65A2, scara 1, spun că: „Avem copiii și în apartamentele noastre aerul a devenit de nerespirat din cauza infecției și țânțarilor din subsol. Zona este plină de fecale, resturi menajere și țânțari. Canalizarea este înfundată, atât din cauza locatarilor, cât și a celor de la asociație“, spune unul dintre proprietari.
Situația creată în blocul cu pricina este provocată atât de nepăsarea asociației de proprietari, cât și de delăsarea locatarilor care au uitat că subsolul este proprietate comună și se întreține pe cheltuiala celor care locuiesc în respectivul imobil. „Da, este inundat subsolul de vreo două luni, dar cel mai bine știu situația președintele și dl Răduică“, spune un alt locatar. Cert este că mizeria din conductele de canalizare a refulat în subsol și stă acolo de săptămâni bune, timp în care mirosul îi sufocă pe proprietari de cum deschid ușa blocului, iar țânțarii îi năpădesc. „A refulat mizeria de la veceuri în subsol. Ce să fac, dacă oamenii aruncă tot felul de mizerii în canalizare?! Doamna de la asociație spune să-l întreb pe președinte. Oamenii nu vor să dea bani ca să plătim o firmă să tragă mizeria. Aruncă de la unii la alții. Trebuie să ținem o adunare să strângem bani de la toți ca să încheiem povestea“, spune un locatar de la etajul șapte.
Reprezentantul societății Madris, firma care administrează blocul 65A2, scara 1, Adrian Morărașu, nu a vrut să comenteze situația. În schimb, lămuririle au venit de la președintele asociației, Mihai Maria. „Așa este, subsolul este inundat, dar nu de două luni. Nu putem intra acolo și din acest motiv nu știm dacă mizeria vine de la apartamente, de la o farmacie care este la parter sau de la un salon care și-a legat recent niște conducte și le-ar fi lăsat să se scurgă direct în subsol. În fapt, administratorul trebuie să se ocupe de așa ceva, dar nu avem fonduri pentru că o vidanjă ne costă 900 de lei. Am hotărât să ținem o adunare și să strângem un fond minim pentru salubrizarea subsolului“, a precizat Mihai Maria.
Spălătoria blocului, lăsată fără apă caldă
Probleme cu proprietatea comună au și unii proprietari din blocul Z2 Vasile Conta. Aceștia reclamă că președintele asociației i-a lăsat fără apă caldă, culmea, la spălătorie. Mai mult, acesta intenționa să scoată și caloriferul și să lase încăperea în frig. „Blocul nostru are spălătorie și uscătorie la ultimul etaj. Președintele cu de la sine putere a anulat conductele de apă caldă. Intenționa să scoată toată instalația: apă caldă, rece, căldură. L-am atenționat că acestea fac parte din proprietatea comună și nu are nici un drept să le anuleze. Până la urmă, a pus caloriferul la loc, dar conducta și robineții de apă caldă nu“, spune Dumitru Rizan, proprietar.
În replică, președintele asociației de proprietari afirmă că decizia nu este a lui, ci a majorității proprietarilor. „Decizia a fost luată în adunările generale în trei rânduri. Proprietarii au hotărât să anulăm instalația de apă caldă fiindcă ei nu foloseau spălătoria, dar plăteau consumul. Un singur locatar se folosea de spălătorie ca să spele covorul cățelului și el este singurul nemulțumit. Am lăsat instalația de apă rece pentru că îi este necesară femeii de serviciu, iar în privința caloriferului proprietarul în cauză a avut dreptate, după ce am salubrizat încăperea l-am reinstalat“, a precizat Constantin Stancu, președintele Asociației de proprietari Bloc Z2.
Ce este proprietate comună
„Sunt considerate părţi comune, în măsura în care prin lege ori prin act juridic nu se prevede altfel:
a) terenul pe care se află clădirea, compus atât din suprafaţa construită, cât şi din cea neconstruită necesară, potrivit naturii sau destinaţiei construcţiei, pentru a asigura exploatarea normală a acesteia; pentru eventuala suprafaţă excedentară proprietarii sunt titularii unei coproprietăţi obişnuite;
b) fundaţia, curtea interioară, structura, structura de rezistenţă, pereţii perimetrali şi despărţitori dintre proprietăţi şi/sau spaţiile comune, acoperişul, terasele, scările şi casa scărilor, holurile, pivniţele şi subsolurile necompartimentate, rezervoarele de apă, centralele termice proprii şi ascensoarele;
c) instalaţiile de apă şi canalizare, electrice, de telecomunicaţii, de încălzire şi de gaze de la branşament/racord până la punctul de distribuţie către părţile aflate în proprietate exclusivă, canalele pluviale, paratrăsnetele, antenele colective, precum şi alte asemenea părţi“, se arată în art. 649 din Codul civil.
Conform art. 34 alin. 1 din Legea 230/2007, administrarea, întreţinerea, investiţiile şi reparaţiile asupra proprietăţilor comune sunt în sarcina asociaţiilor de proprietari.
