Milioane de vizite înregistrate anual la camerele de gardă ale spitalelor de pe glob ca urmare a crizelor de astm sunt provocate de poluarea aerului, conform unui studiu citat miercuri de Press Association, informează Agerpres.
Cercetarea efectuată la Universitatea George Washington din Statele Unite estimează că până la 33 de milioane de vizite la departamentele de urgenţă ale unităţilor medicale ca urmare a simptomelor de astm ar fi fost cauzate de poluanţi din aer care au ajuns în plămâni.
Acesta este primul studiul care evaluează impactul poluării aerului asupra cazurilor de astm la nivel mondial.
Susan Anenberg, autoare principală a cercetării şi profesor asociat la Facultatea de sănătate publică Milken din cadrul universităţii, a declarat că politicile care vizează purificarea aerului ar putea reduce povara astmului şi ar contribui la îmbunătăţirea sănătăţii sistemului respirator.
Doctor Anenberg a menţionat în acest sens în special politicile ce vizează reducerea emisiilor poluante de la maşinile care circulă în marile oraşe, măsuri cu beneficii atât pentru persoanele care suferă de astm sau de alte afecţiuni respiratorii cât şi la nivelul întregii populaţii.
”Milioane de persoane din întreaga lume sunt nevoite să se adreseze în fiecare an camerelor de gardă din cauza crizelor de astm deoarece respiră un aer poluat. Concluziile noastre sugerează că politicile care vizează purificarea aerului pot reduce povara astmului la nivel mondial şi pot îmbunătăţi sănătatea respiratorie în toată lumea”, a subliniat Anenberg.
Astmul este cel mai des întâlnită boală respiratorie cronică şi afectează aproximativ 358 de milioane de persoane la nivel mondial.
Studiul, publicat în jurnalul Environmental Health Perspectives, sugerează că noxele emise de maşini şi alte tipuri de poluanţi reprezintă o cauză semnificativă a crizelor astmatice severe.
Anenberg şi cercetătorii din echipa sa au analizat vizite la camerele de gardă ale spitalelor din 54 de ţări şi Hong Kong şi au combinat apoi informaţiile cu nivelurile de poluare la nivel mondial.
Potrivit rezultatelor, între 9 şi 23 de milioane de vizite pe an provocate de crizele astmatice – 8% până la 20% din cifra totală la nivel mondial – ar fi fost declanşate de ozon, un poluant rezultat din interacţiunea între noxele de la maşini, centrale electrice şi alte tipuri de emisii şi razele solare.
Cercetătorii estimează de asemenea că între 5 şi 10 milioane de persoane care se prezintă la camerele de gardă cu crize astmatice – 4% până la 9% din cifra totală la nivel mondial – au fost asociate cu microparticulele fine, mici fragmente de poluanţi care se fixează adânc în plămâni.
Oamenii de ştiinţă au declarat că circa jumătate dintre vizitele la departamentele de urgenţă ale unităţilor medicale puse pe seama aerului murdar se estimează că au loc în ţările din sudul şi estul Asiei – în special în India şi China.
Doctor Anenberg a notat că studiul sugerează că impactul poluării aerului este mai răspândit decât cel al bolilor cardiovasculare, respiratorii şi al cancerului pulmonar. ”Cunoaştem faptul că poluarea aerului este principalul factor de risc la adresa sănătăţii asociat mediului înconjurător la nivel mondial. Rezultatele noastre demonstrează că raza de acţiune a impactului global asupra sănătăţii publice în urma inhalării aerului poluat este mult mai mare şi include milioane de atacuri asmatice în fiecare an”, a spus cercetătoarea.
În Uniunea Europeană, poluarea atmosferică provoacă anual în jur de 400.000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro, se arată într-un raport al Curţii de Conturi Europene publicat în luna septembrie pe site-ul său. Curtea avertizează însă că aceste costuri semnificative de natură umană şi economică nu au fost încă reflectate în acţiuni adecvate la nivelul Uniunii. Raportul mai adaugă că particulele în suspensie, dioxidul de azot şi ozonul de la nivelul solului constituie poluanţii atmosferici consideraţi răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature şi că persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc.
Directiva din 2008 privind calitatea aerului înconjurător reprezintă piatra de temelie a politicii UE pentru un aer curat întrucât stabileşte standardele de calitate pentru concentraţiile poluanţilor din aer. Curtea a evaluat modul în care a fost concepută această directivă, gradul de eficacitate cu care statele membre au implementat-o şi modul în care Comisia a asigurat monitorizarea şi respectarea sa, se arată în raport. „Poluarea atmosferică este cel mai mare risc de mediu pentru sănătate în Uniunea Europeană”, a declarat Janusz Wojciechowski, membru al Curţii de Conturi Europene responsabil de acest raport. „În ultimele decenii, politicile UE au contribuit la reducerea emisiilor, însă calitatea aerului nu s-a îmbunătăţit în acelaşi ritm şi există în continuare efecte considerabile asupra sănătăţii umane”, se menţionează în raport.
Poluarea atmosferică este o problemă de sănătate publică tot mai presantă şi sensibilizarea şi informarea publicului au un rol esenţial de îndeplinit în combaterea acestui fenomen. Pentru a îmbunătăţi calitatea aerului în UE, Curtea recomandă acţiuni mai eficace din partea Comisiei Europene, actualizarea Directivei privind calitatea aerului înconjurător, prioritizarea şi integrarea politicii privind calitatea aerului în alte politici ale UE precum şi îmbunătăţirea aspectului privind sensibilizarea şi informarea publicului.
Ungaria, Italia şi România se află în atenţie pentru prezenţa ridicată şi persistentă de particule fine (PM10), materii (praf, fum, funingine, polen) prezente în aer şi a căror concentraţie este sporită de poluare.
