Camera Deputaților a adoptat, miercuri, ca for decizional, proiectele pentru modificarea Codului de procedură penală. Procedura parlamentară a fost reluată după ce lui Tudorel Toader i s-a reproșat că nu inițiază OUG pentru aceste modificări. S-au înregistrat 181 de voturi „pentru“, 83 „împotrivă“ și o abținere în cazul Codului de procedură penală, și 180 de voturi „pentru“, 81 „împotrivă“ și 2 abțineri pentru Codul penal. Cele două acte normative au trecut cu sprijinul deputaților UDMR și ai unora de la minorități, deoarece coaliția PSD-ALDE nu mai are de anul trecut majoritate în Camera Deputaților. De altfel, UDMR a votat și în comisia Iordache modificările aduse de PSD și ALDE celor două Coduri penale.
Principalele modificări aduse Codului penal
Se reduc termenele de prescripție a răspunderii penale:
– de la zece la opt ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de zece ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani);
– de la opt la șase ani (când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de cinci ani, dar care nu depăşeşte zece ani).
Emiterea, aprobarea sau adoptarea de acte normative au fost exceptate de la infracțiunea de favorizare a infractorului (prevedere din OUG 13).
Infracțiunile de dare de mită (art. 290) și de cumpărare de influență (art. 292) au fost dezincriminate parțial: făptuitorii nu se pedepsesc dacă denunță fapta în termen de maximum un an de la producerea ei, cu condiția ca procurorii să nu se fi sesizat înainte. În prezent, nu există limită de timp până la care pot fi denunțate respectivele infracțiuni.
A fost dezincriminată total infracțiunea de neglijență în serviciu (art. 298 se abrogă).
Au fost înjumătățite pedepsele pentru infracțiunile de delapidare (art. 295) și abuz în serviciu (art. 297), dacă autorii faptelor achită prejudiciul până la rămânerea definitivă a sentinței.
A fost abrogat articolul 13 indice 2 din Legea 78/2000 privind prevenirea faptelor de corupție: „În cazul infracțiunilor de abuz în serviciu sau de uzurpare a funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime“.
Principalele modificări aduse Codului de Procedură Penală
A fost menținută interdicția comunicărilor publice și a declarațiilor, precum și furnizarea de informații, direct sau indirect, despre o persoană urmărită penal sau trimisă în judecată (art. 4). Articolul a fost introdus la propunerea PSD și UDMR și a fost considerat constituțional de către CCR.
Martorul, la fel ca inculpatul, se poate consulta cu avocatul pe tot parcursul audierii și poate astfel întrerupe interogatoriul, deși legea spune că jură pe Biblie să spună adevărul și numai adevărul (art. 116). Acest lucru face inutilă audierea având în vedere că ea poate fi întreruptă oricând, deşi esenţa audierii este să fie spontană. Un martor ostil sau mincinos poate acum să pună pauză ori de câte ori întrebările sunt incomode.
Anchetatorii nu pot audia persoanele care au avut relații de conviețuire cu inculpatul (art. 117). Acest lucru face posibil practic să refuze să depună mărturie orice persoană care a avut o relaţie similară celor de familie cu suspectul, indiferent care este obiectul audierii, şi permite ca orice martor să poată să se eschiveze de la audiere invocând o relaţie anterioară (legea nu prevede care este durata în care se poate considera că persoanele au stabilit relaţii similare celor de familie) cu suspectul indiferent dacă este adevărat sau nu.
Înregistrarea de către un martor a unei conversaţii purtate de un inculpat cu o altă persoană într-un loc privat nu poate fi folosită în procesul penal deoarece martorul nu este nici parte şi nici subiect procesual principal (art. 139).
