După ce societatea a primit 140 de milioane de euro pe pachetul de acţiuni de la BCR, a început scandalul. Vedeţi mai jos cine încearcă să controleze cel mai de succes SIF din România, cu o valoare a activului net de peste 440 de milioane de euro.
La sfârşitul anului 2018, Societatea de Investiţii Financiare (SIF) 5 Oltenia a încasat circa 140 de milioane de euro pe pachetul de acţiuni de 6% pe care îl deţinea la BCR. Tranzacţia anului pe piaţa de capital din România a oferit SIF5 fondurile necesare pentru luarea unor decizii de business interesante. În contextul Ordonanţei 114/2018, care instituia taxe pe activele bancare şi pe cifra de afaceri la societăţile din energie, preţurile la bursă ale acestor companii s-au prăbuşit. Având bani cash în conturi, SIF Oltenia a început să cumpere masiv. Cele 500 de milioane de lei au fost plasate astfel în sistemul bancar (79%), energie, petrol, gaze (13,5%) şi intermedieri financiare (7,5%). Decizia s-a dovedit inspirată, pentru că între timp cotaţiile şi-au revenit, iar aceste plasamente au înregistrat în perioada octombrie 2018-martie 2019 o valoare adăugată de 18%. În plus, SIF Oltenia va încasa şi dividende aferente anului 2018, în contul pachetelor de acţiuni pe care le-a cumpărat. Pe scurt, vorbim de cel mai profitabil SIF din România, care are o capitalizare de aproape 260 de milioane de euro şi o valoare a activului net de peste 2 miliarde de lei (440 milioane euro).
Comitetul care a aprins scandalul
O dată cu programul de privatizare în masă, sute de mii de olteni au devenit acţionari ai SIF5, societate către care au fost transferată o parte din economia naţională. Printre cele mai vizibile societăţi la care SIF5 avea acţiuni se numărau Automobile Craiova, ARO Câmpulung sau BCR. Pe măsură ce unele din aceste societăţi s-au privatizat, SIF a ieşit din acţionariatul lor, vânzându-şi deţinerile pe bani buni. Sumele au fost apoi investite în principal în societăţi din sectorul bancar, energie şi asigurări, printre titlurile aflate în portofoliu numărându-se acum BRD, Banca Transilvania, Transgaz, Romgaz etc. De-a lungul anilor, rechinii de pe piaţa financiară au încercat să controleze direct sau prin interpuşi SIF-ul, pentru averea sa fabuloasă. GdS a scris în timp despre grupurile controlate de Cătălin Chelu sau Dinel Staicu. Nici acum lucrurile nu s-au liniştit.
În acest context, a apărut scandalul ultimelor luni, care şi-a desfăşurat cel mai important episod săptămâna trecută, la şedinţa Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA). Un grup de acţionari însumând peste 5% din capitalul social al SIF Oltenia a convocat adunarea generală în data de 9 mai pentru modificarea Actului constitutiv al societăţii. Cea mai importantă modificare viza reducerea numărului de membri din Consiliul de Administraţie (CA) de la șapte la cinci, precum şi înfiinţarea unui Comitet Investiţional (CI) cu puteri decizionale – compus din membrii conducerii superioare şi trei angajaţi ai societăţii. Conform propunerii, acest Comitet Investiţional „aprobă sau respinge“ propunerea directorului general sau a directorului adjunct privind dobândirea sau înstrăinarea de bunuri aflate în patrimoniul societăţii (inclusiv valori mobiliare sau alte instrumente financiare) a căror valoare depăşeşte individual sau cumulat (dacă sunt legate) suma de 1 milion de lei. De asemenea, fără acordul CA, ei nu vor putea cumpăra sau vinde bunuri din patrimoniul SIF a căror valoare individuală sau cumulată depăşeşte 5 milioane de lei. Tot Comitetul desfăşoară şi „investigaţii“ cu privire la „executarea strategiei investiţionale“ aprobate de CA. Deciziile în cadrul CI ar urma să fie luate cu votul majorităţii membrilor. Aceasta înseamnă că, teoretic, cei trei angajaţi ai SIF ar putea bloca iniţiativele şefilor lor, directorul şi adjunctul societăţii.
SIF-ul controlat prin interpuşi?
Conducerea SIF Oltenia a anunţat că grupul care a convocat AGEA acţionează concertat cu alte entităţi, controlând împreună circa 29% din acţiunile societăţii. Grupul ar fi condus de SIF 1 Banat-Crişana şi SIF 4 Muntenia, la care se alătură o serie de persoane fizice şi fonduri închise de investiţii, unele cu sediul în paradisuri fiscale ca Luxemburg şi Liechtenstein. Legea nr. 297/2004 a pieţei de capital spune că la SIF-uri un acţionar nu poate deţine în nume propriu sau „concertat“, adică prin interpuşi, mai mult de 5% din capitalul social al societăţii de investiţii financiare (art. 286, indice 1). Scopul este protejarea micilor acţionari. De asemenea, reprezentanţii societăţii au arătat că, prin fondurile pe care le controlau şi finanţau, SIF 1 şi SIF 4 au cumpărat masiv acţiuni SIF Oltenia. Or, Legea nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă spune că persoanele care „utilizează resurse financiare având aceeaşi sursă sau provin de la entităţi diferite care se află într-o relaţie de control“ (art. 2, alin 2) se consideră că acţionează concertat, adică „cooperează în baza unui acord formal sau tacit, verbal sau scris, pentru a înfăptui o politică comună în legătură cu un emitent“ (art. 2, alin 1, pt. 30). Practic, aceştia spun că SIF 1 şi SIF 4 controlează mascat aproape 30% din SIF Oltenia şi încearcă să influenţeze politica de investiţii a acesteia. În mod normal, grupul concertat ar trebui să aibă dreptul de vot suspendat pentru ceea ce depăşeşte 5% din acţiunile SIF-ului. În mod ciudat însă, ASF nu a acceptat dovezile prezentate şi a anulat de la vot un număr infim de 6.500 de acţiuni, reprezentând doar 0,001% din capitalul social. ASF şi-a încălcat astfel propria consecvenţă, deoarece în 2013 şi 2016 concertase acţiunile pe care le deţineau la SIF 5 BCR-Erste Bank împreună cu două fonduri de investiţii pe care le controlau în proporţie de 80%. În cazul de faţă însă, a refuzat să concerteze SIF1-SIF4 cu fondurile de investiţii pe care le controlează în proporţie de 95%. În consecinţă, cu un cvorum de 53,7% din capitalul social, modificarea Actului constitutiv a fost adoptată.
Rămâne de văzut dacă hotărârile AGEA vor fi validate de ASF, pentru că ele s-ar putea dovedi ilegale. Chiar ASF a transmis anterior şedinţei un punct de vedere în care spune că un Comitet Investiţional cu puteri decizionale limitează puterea conducerii societăţii, încălcând atât legislaţia naţională, cât şi pe cea din UE. Ulterior, ASF a revenit cu o precizare confuză, spunând că prima adresă ar fi fost interpretată „într-o manieră neconformă“ şi că modificarea Actului constitutiv are temei legal. Vom vedea dacă, după analiza hotărârilor AGEA, atribuţiile decizionale pe care le-a primit Comitetul vor fi considerate legale. În orice caz, dacă hotărârile vor trece de ASF, războiul pentru SIF Oltenia se va muta în instanţă.
Micii acţionari, îngrijoraţi
Micii acţionari s-au arătat deranjaţi că SIF5 ar putea fi preluat în forţă şi au întrebat „de ce trebuie schimbat ceva care funcţionează bine“. Ei se tem că dacă acest grup va pune mâna pe SIF Oltenia nu vor mai primi dividende, ca până acum. Prezenţi la furtunoasa şedinţă a AGEA, Bogdan Drăgoi – preşedinte SIF1 şi Nicuşor Buică – director SIF4 nu au catadicsit să le răspundă la întrebări. Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat şi avocata Carmen Popa, care a spus că SIF1 şi SIF4 nu au ele însele modelul de conducere pe care vor să-l impună la SIF Oltenia. În relitate, acestea ar urmări doar să destabilizeze un competitor redutabil de pe piaţă, cum este SIF5. Hotărârile AGEA au fost publicate deja pe Bursă, dar grupul care a provocat acest scandal s-ar putea să aibă o mare surpriză: ele nu sunt semnate de preşedintele-director general al SIF Oltenia, Tudor Ciurezu. Pentru că tot la AGEA din 9 mai i-au luat acest drept lui Ciurezu şi l-au împuternicit să le semneze pe secretarul de şedinţă, o persoană străină de societate. În consecinţă, s-ar putea ca Actul constitutiv să nici nu poată fi modificat la Registrul Comerţului. Războiul pentru SIF Oltenia continuă.
