Marea sărbătoare creștină de Înălțarea Domnului de mâine, reprezintă ziua care comemorează înălțarea la cer a lui Iisus Hristos, la 40 de zile după Învierea Domnului.
Potrivit Faptelor Apostolilor (1, 1-11), Iisus, după Înviere, s-a arătat apostolilor timp de 40 de zile, după care s-a înălțat la cer, de față cu ei.
Semnificația Înălțării nu este legată atât de fenomenul în sine, cât ca expresie a preamăririi cerești a lui Hristos care, ridicat prin Înviere la dreapta lui Dumnezeu, domnește ca Rege. Învingând moartea, Hristos a început un nou mod de viață alături de Dumnezeu, pe care l-a pregătit și aleșilor săi.
La izbânda lui ia partea întreaga natură umană. Spiritualitatea Înălțării se întemeiază pe speranță. Creștinii privesc la casa cerească ce-i așteaptă, trăind încă pe pământ în realitatea lumii noi în care domnește Hristos.
Spre deosebire de Paşti, când ouăle se înrosesc în Joia Mare, pentru Înălţarea Domnului, ouăle se vopsesc chiar în ziua sărbătorii. Este ultima zi din an în care se mai vopsesc şi se împart ouă roşii. Ouăle se duc la Biserică, iar la sfârşitul slujbei se dau de pomană săracilor.
Ce se dă de pomană
În ziua Înălţării Domnului se dă de poamană pentru cei trecuţi în nefiinţă. Se împarte pâine caldă, pască, plăcinte, brânză, ceapă verde, dar şi rachiu. Se spune că cerurile sunt deschise până în ziua de Înălţare, iar sufletul morţilor care au venit acasă în ziua de Paşti se reîntorc din nou în Rai, iar bucatele date în această zi de pomană sunt merindele pe care morţii le iau la întoarcerea în ceruri, potrivit creştin ortodox.
Tradiții de Înălțarea Domnului
Majoritatea sărbătorilor creștine de importanță majoră sunt încărcate cu simboluri, tradiții și obiceiuri aparte, iar Înălțarea Domnului nu face excepție. De această zi sunt legate o serie de practici legate de cultul morților. Pomenirea celor trecuți în neființă, ospătarea sufletelor care plutesc în aer, în drum spre cer, curăţirea şi împodobirea mormintelor cu flori, frunze şi ramuri de paltin, sunt doar câteva dintre datinile specifice Ispasului.
Obiceiuri de Înălțarea Domnului
Totodată, în această zi nu este indicat să înstrăinăm obiectele din gospodărie, pentru ca întreaga familie să aibă parte de vigoare și sănătate, tot restul anului. O altă superstiție adânc înrădăcinată în memoria românilor ne spune că de Înălțarea Domnului nu este bine să oferim lucruri cu împrumut, nici măcar sare sau chibrituri.
„În noaptea şi ziua de Ispas au loc numeroase obiceiuri şi practici magice de apărare: culegerea şi sfinţirea florilor, frunzelor şi ramurilor de alun, nuc, leuştean, paltin, lovirea vitelor şi oamenilor cu leuştean, încingerea peste mijloc (brâu) a fetelor şi femeilor cu leuştean, îmbunarea spiritelor morţilor cu ofrande bogate, vrăji şi descântece”, explică specialiștii.
