Creştinii sărbătoresc astăzi Înălţarea Domnului. Potrivit credinței ortodoxe, la 40 de zile de la Învierea lui Iisus Hristos, românii sărbătoresc Înălțarea Domnului, scrie realitatea.net. Se înroșesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai că la masă de Paști, iar salutul este “Hristos s-a înălțat! – Adevărat s-a înălțat!”.
Spre deosebire de Paști, când ouăle se înroșesc în Joia Mare, acum ouăle se vopsesc chiar în ziua sărbătorii. Este ultima zi din an în care se mai vopsesc și se împart ouă roșii. Ouăle se duc la Biserica, iar la sfârșitul slujbei se dau de pomană săracilor.
Ce se dă de pomană
În ziua Înălțării Domnului se ăa de poamană pentru cei trecuți în neființă. Se împarte pâine caldă, pască, plăcinte, brânză, ceapă verde, dar și rachiu. Se spune că cerurile sunt deschise până în ziua de Înălțare. Sufletul morților care au venit acasă în ziua de Paști se reîntorc din nou în Răi. Din bucățele date în această zi de pomană sunt merindele pe care morții le iau la întoarcerea în ceruri. Se spune că după Înviere, Iisus s-a mai arătat o dată ucenicilor săi, pe Muntele Măslinilor. El i-a încredinţat de puterea să și le-a dat ultimele învățături.
El a mâncat alături de ucenici, așa cum făcuse odinioară. După 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfânt avea să se pogoare peste ei. El le-a dăruit putere și înțelepciune divină pentru a merge în lume și pentru a transmite Cuvântul lui Dumnezeu. În Biblie, acesta este momentul în care se anunță a două venire a lui Iisus. Întocmai ca și Înălțarea, având la dreapta și la stânga doi îngeri mari și luminoși.
Frunze de nuc peste brâu
În această zi, în unele zone ale țării, se leagă frunze de nuc peste brâu, pentru că Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălțării. În alte zone, fetele și feciorii se duc în pădure să culeagă frunze de alun. Cu ele fac vrăji de dragoste sau pentru a le folosi că plante tămăduitoare. Se zice că Cerurile sunt deschise de la Pașți până la Înălțarea Domnului. Cei care mor în această perioada nu mai trec prin Judecată de Apoi și ajung direct în Răi.
De Înălțarea Domnului se fac pomeni și se împart pentru morți, în special brânză, ceapă verde, pâine caldă și rachiu. Casele și mormintele se împodobesc, în unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuștean. Femeile nu împrumută sare și nu dau foc din casă. Motivul este acela că toată casă va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântână. O vorba din bătrâni spune că pentru a avea recolta bogată, semănătorile se fac până în ziua de Înălțare.
Rugăciune puternică de Înălțarea Domnului care poate face minuni!
„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, pogorându-te din înălțimile cereșți pentru mântuirea noastră și hrănindu-te cu bucurie duhovnicească în sfintele și prealuminoasele zile ale învierii Tale pământești, Te-ai înălțat cu slavă de la noi la ceruri și ai sezul la dreapta lui Dumnezeu și Tatălui! în această senină și atotluminoasa zi a Dumnezeiestii Tale inaltari la ceruri, pământul praznuieste și saltă, cerul se bucură astăzi de înălțarea Ziditorului făpturii, oamenii savoslovesc neîncetat văzând firea noastră cea rătăcită și căzută, pe umerii Tăi, acum, Mantuitorule, luată și înălțată la ceruri.
„Învrednicește-ne și pe noi, neputinciosii“
Îngerii se veselesc zicând: Cine este acesta, care a venit cu slavă puternic în lupte și tare în războaie? Acesta este cu adevărat împăratul Slavei? Învrednicește-ne și pe noi, neputinciosii, care gândim încă la cele pământeșți și savasim neîncetat cele plăcute trupului, s cugetăm la înfricoșătoarea Ta înălțare la cer, grijile cele trupești și cele lumești să le lepădam și împreună cu Apostolii Tăi să privim acum la cer, și cu toată inima și cu tot cugetul nostru, să ne amintim că acolo sus, în ceruri, este sălașul nostru, iar aici pe pământ suntem numai străini și călători, plecați din casă Părintească în țară îndepărtată a păcatului.
Pentru această te rugăm cu osândire, Doamne, că, prin preaslăvita înălțarea Ta, să însufleţeşti conștiința noastră, să ne scoți din robia acestui trup și a acestei lumi păcătoase și să ne învredniceşți să cugetăm la cele înalte, nu la cele pământești; că nu se cuvine să ne fie nouă pe plac, ci ție, Domnului și Dumnezeului nostru, să-ti slujim și să lucrăm, până când, dezlegându-ne de legăturile trupului și trecând vămile văzduhului, să dobândim cereștile tale locașuri, unde stand de-a dreapta Slavei Tale, împreună cu Arhanghelii și îngerii și cu toți Sfinții, vom proslavi Preasfânt Numele Tău, împreună cu Părintele Tău Cel fără de început și cu Preasfantul și Bunul și de Viață Făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin“
