Craiova a găzduit weekendul trecut cea de-a VI-a ediție a Conferinței de Pneumologie „ Zilele Golli“. Evenimentul a adus în Bănie cadre medicale implicate în îngrijirea persoanelor cu afecțiuni din sfera pneumologiei, care au căutat soluţii şi răspunsuri la probleme medicale actuale. Una dintre afecţiunile din ce în ce mai frecvente este astmul bronşic. Care sunt factorii care îl declanşează şi cum îl tratăm am aflat de la prof. univ. dr. Doina Adina Todea, medic primar pneumolog şi membră a Societăţii Române de Pneumologie.
Astmul bronşic este o afecţiune cronică frecventă, caracterizată prin inflamaţia cronică a căilor aeriene. La nivel european, aproape 30 de milioane de persoane suferă din cauza astmului. Prevalenţa bolii este în continuă creştere, avertizează medicii pneumologi, şi poate să apară la orice vârstă. Moştenirea genetică poate să joace un rol important, dar există şi alţi factori care o declanşează. „Astmul bronşit este o boală a cărei incidenţă este în plină creştere, din nefericire pentru români, şi nu numai. Toate datele statistice internaţionale arată că are o prevalenţă în creştere, la fel ca şi alte boli respiratorii. Alergiile sunt unul dintre factorii care declanşează crizele de astm bronşic. Sunt foarte mulţi copii care au boli alergice, fie că vorbim de rinite, de atopii cutanate, de urticarie“, a spus prof. univ. dr. Doina Adina Todea, medic primar pneumolog şi membră a Societăţii Române de Pneumologie.
„Astmul bronşic evoluează în pusee“
Cei mai frecvenţi alergeni sunt polenul anumitor plante, părul de animale (câini, pisici şi altele), acarieni, mucegai şi anumite alimente. Potrivit specialiştilor, când o persoană alergică vine în contact cu un astfel de alergen, se declanşează în organism o serie de reacţii. În urma acestora, sunt eliberate nişte substanţe chimice numite mediatori. Aceşti mediatori declanşează episoadele de astm. „Ceea ce este caracteristic la astmul bronşic este apariţia în episoade. Boala obstructivă cronică este o afecţiune care evoluează în timp, astmul bronşic este o boală care evoluează în pusee. Primăvara şi toamna sunt multe alergii, dar se discută tot mai mult de importanţa mediului poluant, iar în România există poluare. Alte cauze sunt expunerea la diverse medii, poluarea atmosferică. Toţi aceştia poţi fi incriminaţi ca factori declanşatori ai astmului. Şi infecţiile respiratorii pot declanşa crizele de astm“, a adăugat prof. univ. dr. Doina Adina Todea.
Unele forme de astm se asociază şi cu alte afecţiuni
Aerul rece, chimicalele industriale, parfumurile şi vopseaua sunt alte exemple de substanţe iritative chimice, care pot declanşa o criză de astm. Ele acţionează asupra plămânilor prin stimularea receptorilor din arborele respirator şi declanşează simptomele astmatice. Receptorii activaţi determină contracţia muşchilor care înconjoară căile respiratorii şi provoacă criza de astm. „Sunt pacienţi care, atunci când sunt diagnosticaţi cu astm bronşic, se întreabă: voi avea tot timpul această boală? Oamenii se sperie, dar trebuie să înţeleagă că este ca oricare alta. Inflamaţia care este răspunzătoare de simptomele astmului bronşic, poate fi controlată, cu atâtea metode terapeutice. Obiectivul principal al acestei boli este să o oprim în evoluţie şi să o controlăm. Pacientul să nu mai aibă simptome, să nu utilizeze foarte mult acele bronhodilatatoare cu acţiune scurtă, să se poată odihni noaptea şi să îşi poată desfăşura ativitate fizică la fel ca orice om“, a adăugat prof. univ. dr. Doina Adina Todea.
Astmul bronşic poate fi asociat cu foarte multe afecţiuni, printre care obezitatea. Această formă de astm are un debut mai tardiv. Şi boala de reflux gastro-esofagian, care se manifestă prin senzaţia de arsură în capul pieptului, poate să declanşeze simptomele astmatice. „Unele forme de astm se asociază şi cu alte afecţiuni. Este vorba de obezitate, de refluxul gastro-esofagian, de acele boli gastro-duodenale care evoluează cu aciditate gastrică. Este vorba de apneea în somn, există depresia, un factor extrem de important care poate declanşa o criză de astm bronşic. Astmul este o boală cu multiple arii de diagnostic, de tratament, de abordare“, a adăugat Doina Adina Todea.
Astmul poate fi o boală care ameninţă viaţa
În stabilirea diagnosticului de astm bronşic, spirometria este una dintre cele mai bune metode. Spirometria este testul care măsoară cât de bine respiraţia. Practic, testul durează între 10 şi 15 minute, iar rezultatul vine pe loc. „Probele funcţionale sunt foarte importante pentru că vedem capacităţile respiratorii, valorile acestora. La ora actuală avem medicaţie corespunzătoare, medicaţia bronhodilatatorie şi antiinflamatorie, cu glucohosticoizi extrem de importanţi, cu beneficii asupra controlului simptomelor astmului bronşic. Sunt combinaţii terapeutice care controlează această boală. Pe lângă medicaţie, putem învăţa pacientul cum să respire, ceea ce este extrem de important“, a adăugat Doina Adina Todea.
Întarzierea diagnosticului poate să ducă la distrugeri ireversibile la nivelul plămânilor. În cazurile severe sau necontrolate, astmul poate fi o boală care ameninţă viaţa.
„Un pacient astmatic poate să aibă o viaţă frumoasă“
Medicul pneumolog vă poate ajuta să învăţaţi mai mult despre astm şi să construiţi un plan de tratament cât mai potrivit pentru dumneavoastră.
Cunoscând bine factorii declanşatori şi semnalele precoce ale unei crize, prin monitorizarea atentă a stării dumneavoastră, puteţi reduce frecvenţa şi severitatea crizelor de astm.
„Astmul peste o boală care poate fi controlată, dar, în lipsa diagnosticului precoce şi al unui control al acesteia, se poate ajunge la forme de astm sever. În acest caz, pe lângă terapia cortizonică, se pot asocia şi alte clase de medicaţie şi chiar terapia biologică de care dispunem la ora actuală. Este important ca un pacient la care survine un teren alergic să se prezinte la medic şi să poată fi diagnosticat. Cu cât o boală este diagnosticată mai rapid, cu atât îi cunoşti mai bine factorii care o declanşează şi poţi să îi eviţi. Dacă îţi cunoşti boala, poţi să o şi controlezi. Un pacient astmatic poate să aibă o viaţă cât se poate de frumoasă dacă ştie să îşi controleze simptomele“, a încheiat dr. Doina Adina Todea, medic primar pneumolog şi membră a Societăţii Române de Pneumologie.
