Mai mult de jumătate dintre români cred că este posibil ca postul lor să fie înlocuit de roboți, scrie startupcafe. Există însă și meserii considerate sigure, ce nu pot fi automatizate. Este vorba de cea de preot, artist sau psiholog, dar și joburi pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboți. Acestea se referă la cel de funcționar public fiind în topul preferințelor, arată datele unui studiu BestJobs.
12% dintre români se tem că robotizarea și automatizarea le-ar putea afecta jobul destul de curând, în următorii cinci ani. Alţi 14,6% cred că acest lucru s-ar putea întâmpla în 5-10 ani. 11,3% sunt de părere că postul lor ar putea fi automatizat de-abia peste 10-15 ani. De asemenea, circa 14% consideră că va dura cel puțin 20 de ani până se va întâmpla acest lucru. Restul de 48% se declară convinși că robotizarea/automatizarea nu le va putea înlocui postul niciodată.
Adâncirea șomajului și accentuarea inegalității sociale, principalele efecte asupra pieței muncii
Trei din cinci români cred că robotizarea și dezvoltarea aplicabilității inteligenței artificiale vor conduce la o creștere mult mai mare a salariilor pentru joburile care cer abilități ridicate (high-skilled) față de joburile care cer abilități reduse (low-skilled). Totodată, circa șapte din zece angajați români cred că avansul tehnologic va conduce la adâncirea șomajului. În special în categoria joburilor care presupun abilități reduse. Ei mai cred că va creșterea decalajul între salariile mici și cele mari și, implicit, la accentuarea inegalității sociale.
În general, doi din cinci români cred că roboții/inteligența artificială vor conduce, în următorii 20 de ani în România, la diminuarea numărului de joburi care necesită resursa umană. Doar 6% consideră contrariul, anume că vor fi create mai multe joburi care necesită resursa umană. În schimb, mai bine de jumătate (53%) afirmă că situația va fi similară cu cea din prezent. Unele job-uri vor dispărea, dar vor fi înlocuite de unele noi.
Joburile pot fi înlocuite de roboți
Totuși, sunt joburi despre care românii cred că nu pot fi înlocuite niciodată de roboți, în ordinea opțiunilor acestea fiind: preot (43,3%), artist – pictor, muzician, designer etc. (42,1%), psiholog (36%), medic (34,4%), politician (30,3%), jurnalist (19,4%), profesor (18,6%), inginer (15,4%), polițist 15,38%, șofer (6,5%), farmacist (6,07%), personal curățenie (4,8%), contabil (3,6%), casier (2,8%). Sunt însă și joburi pe care românii le-ar vrea înlocuite de roboți, anume funcționar public (51,4%), culegător agricol (41,3%), casier (36,4%), personal curățenie (34,4%), vânzător (21,8%), politician (20,6%), șofer (17,4%), contabil (13,7%), consilier bancar (13,7%), polițist (10,5%), medic chirurg (6,07%), avocat (4,4%) și, pe ultimul loc, profesor (1,2%).
Roboții și automatizarea, un aliat pentru înlocuirea sarcinilor repetitive
Aproape 2 din 5 români spun că jobul lor presupune muncă repetitivă/standardizată și de creație/conducere în egală măsură. Alți 15% afirmă că munca lor este în cea mai mare parte repetitivă/standardizată şi poate fi automatizată. În schimb, în jumătatea opusă, 46% au răspuns că desfășoară muncă de creație/conducere. Ei spun că aceasta nu poate fi automatizată sau înlocuită de inteligența artificială.
Totuși, sarcinile standardizate, ce pot fi făcute automatizat, consumă o parte din activitățile zilnice de la serviciu ale fiecăruia. Aproape doi din cinci (38%) petrec până la 2 ore pe zi cu aceste operațiuni repetitive. 16% consumă zilnic între 2 și 4 ore, iar alți aproape 16%, chiar și mai mult.
În acest context, nu e de mirare că peste trei din cinci angajați spun că le sunt folosite doar parțial capacitățile profesionale. Mai puțin de o treime (31,5%) cred că abilitățile lor sunt folosite la întreaga capacitate. În timp ce aproximativ 7% spun că nu le sunt folosite deloc capacitățile lor profesionale.
Până să le înlocuiască joburile, cei mai mulți angajați români văd un aliat în tehnologie și consideră că robotizarea i-ar putea ajuta în executarea sarcinilor de serviciu. Întrebați care ar fi principalele trei avantaje, românii cred că în primul rând i-ar ajuta să economisească timp. Astfel, s-ar putea concentra pe partea creativă, care nu poate fi făcută de roboți/automatizare (45,3% dintre respondenți).
Totodată, 43,3% cred că i-ar ajuta să scape de sarcinile repetitive, mărunte, ineficiente și să se concentreze pe ce e important. Aproape 22% spun că pot executa sarcinile de serviciu mai repede și mai ușor. Alți 21% ar face mai puține greșeli. La polul opus, circa un sfert dintre respondenți au declarat că roboții/automatizarea nu i-ar ajuta, dimpotrivă.
Cum se pregătesc profesional românii pentru concurența roboților
Creșterea rolului roboților/inteligenței artificiale în piața muncii îi determină deja pe aproape jumătate dintre respondenți să își dezvoltă abilități multiple. Astfel, ei își poată schimba ușor jobul/domeniul profesional, dar și abilitățile de a opera cu tehnologia. Alți 41% spun că sunt într-un proces continuu de învățare și specializare. Acesta îi ajută să-și crească nivelul de expertiză în domeniul în care activează și să reducă riscul de a fi înlocuiți de inteligență artificială. Alți aproape 3 din 10 au afirmat că se respecializează pentru o poziție care cred că nu are șanse să fie înlocuită de roboți. Asta în timp ce 14% încearcă și să ajungă într-o poziție de management. Aşa cred că vor fi mai greu de înlocuit. Doar 17% dintre respondenți nu fac nimic pentru a câștiga teren în fața robotizării/automatizării.
Sondajul a fost efectuat în perioada 15 mai – 5 iunie, pe un eșantion de 2.245 de utilizatori de internet, reprezentativ la nivel urban.
