Bucuria de a da naştere unui copil şi de a deveni mămică vine la pachet cu o serie de responsabilităţi, dar şi de necunoscute. Multe dintre tinerele mame se întreabă cât trebuie alăptat copilul la sân, cu ce frecvenţă, când ar fi bine să înceapă diversificarea şi care sunt primele alimente care ar trebui introduse în alimentaţia bebeluşului. Am aflat răspunsul la toate aceste întrebări de la Erina Pintilie, medic primar pediatrie.
Studiile au arătat că încă din primele minute de viaţă, bebelușul are nevoie de cât mai mult contact fizic cu mama. Acest lucru îi oferă un sentiment de siguranță. În timp ce este în brațele mamei, în corpul copilului, dar și al mamei, se secretă o substanță numită oxitocină, care le dă amândurora o stare de bine, și face ca relația dintre ei să fie mai strânsă, mai puternică.
Alăptarea la sân contribuie, de asemenea, la întărirea relației de atașament, cu efecte pozitive asupra dezvoltării psihice a copilului, până la vârsta adultă.
Majoritatea nevoilor bebelușilor se satisfac la sân
Fie că îi e foame, sete, cald sau frig, somn, fie că îl doare burtica sau pur și simplu vrea să sugă, punerea la sân le rezolvă pe toate. Acest lucru îl ajută pe sugar să fie mai liniștit, mai fericit. Totodată, atunci când toate nevoile îi sunt satisfăcute rapid, mama capătă un sentiment de încredere în capacitatea ei de a-și crește puiul și de a-i oferi totul. „Copilul trebuie alăptat la sân la cerere, chiar şi noaptea. Cu cât este pus mai des la sân, cu atât este stimulată şi lactaţia. Una dintre cele mai frecvente greşeli pe care le fac mamele este faptul că renunţă la alăptarea naturală în favoarea celei artificiale. Este foarte important ca mamele să conştientizeze beneficiile laptelui matern. Acesta este bine tolerat de copil, care se dezvoltă mult mai bine pentru că i se aduc imunoglobulinele pe care nu le ia din laptele praf. În plus, copiii alăptaţi la sân au o imunitate mai bună decât cei alimentaţi artificial“, a spus Erina Pintilie, medic primar pediatrie.
Mama care îşi alăptează copilul la sân trebuie să acorde atenţie sporită propriei alimentaţii. „Mama poate consuma aproape orice, mai puţin sucuri din comerţ şi conserve. De asemenea, mama trebuie să evite fumatul. Altă recomandare ar fi să consume foarte multe lichide“, a adăugat Erina Pintilie.
Ce facem dacă bebeluşul are alergie la proteina din lapte de vacă?
Unii copii pot avea intoleranţă la proteina din lapte de vacă. Medicii pediatri spun că, dacă se observă că bebeluşul are mai multe scaune sau disconfort gastric, aceasta ar putea fi una dintre cauze. Acest lucru trebuie stabilit numai de către medic. „Se fac teste specifice, iar dacă se constată că bebeluşul are această intoleranţă, mama trebuie să elimine din alimentaţie tot ce este din lapte de vacă. Inclusiv biscuiţii au urme de lapte de vacă. Alimentaţia naturală strictă este până la şase luni, fără a consuma alte lichide, în afară de lapte“, a completat Erina Pintilie.
Când începem diversificarea alimentaţiei?
La un anumit moment, alimentaţia sugarului trebuie diversificată, chiar dacă acesta este alimentat exclusiv natural, artificial sau mixt.
Laptele matern sau preparatele de lapte nu mai sunt suficiente pentru buna dezvoltare a sugarului.
Astfel, el este pregătit de diversificare în jurul vârstei de şase luni. Atunci, el ştie să mestece şi să înghită alimente mai consistente şi se va putea obişnui cu noi gusturi. În cazul copiilor alimentaţi artificial, diversificarea începe de la cinci luni şi jumătate. În cazul celor alăptaţi la sân, diversificarea poate începe la vârsta de şase luni. Prima masă care se introduce este supa de zarzavat, care se dă între orele 12.00 – 14.00. „Se poate începe cu morcov, cartof, rădăcină de pătrunjel.
Ulterior, la supă se pot adăuga şi dovlecei, conopidă, teci de fasole, iar după şapte luni se introduce şi ţelina. Se începe apoi şi cu sucul de fructe, respectiv măr. Ideal ar fi ca fructele să fie autohtone. Se dă o linguriţă, la ora 10.00, după care două, trei, şi aşa mai departe, după care o parte din substanţa rest se pune în cănuţă, până când ajungem la substanţă grea. Aceste alimente merg în paralel cu alimentaţia la sân“, a adăugat Erina Pintilie.
Când introducem carnea în alimentaţie
După şapte luni, la supă se adaugă carnea de pasăre sau viţel. Tot după şapte luni se începe şi cu un sfert de gălbenuş de ou şi se dă alternativ cu carnea. „Se începe cu un sfert de gălbenuş şi creşte treptat cantitatea. Tot după şapte luni se începe şi cu brânza de vaci, care se face cu calciu lactic. Se introduc apoi şi biscuiţii, dar şi mărul. „Se începe cu granulaţie mică şi se continuă cu granulaţie mare, apoi se trece la pasat cu furculiţa, iar carnea trebuie tăiată cu cuţitul. O altă masă se introduce la 16.00, iar aceasta trebuie să fie iaurtul. În ceea ce priveşte masa de seară, trebuie să spunem nu conservanţilor!“, a adăugat medicul pediatru Erina Pintilie.
Aceasta atrage atenţia că unele alimente, precum căpşunele sau piersicile, sunt alergene, aşa că la început trebuie date în cantităţi mici copilului.
Alimente care se introduc după un an
Diversificarea alimentaţiei se finalizează după vârsta de un an. Atunci, se introduc în alimentaţia copiilor peştele şi mierea. Până la vârsta de un an sunt interzise şi albuşul de ou, alunele, nucile, ciocolata, alimentele prăjite. Diversificarea induce un ritm rapid de creştere, favorizează apariţia dentiţiei şi oferă un aport suplimentar de vitamine, fier şi fibre.
Dacă se începe prea devreme, există numeroase dezavantaje ale diversificării. Unul dintre acestea este faptul că solicită funcţia digestivă insuficient maturată la sugar, solicită rinichii insuficient dezvoltaţi şi favorizează obezitatea. Totodată, introducerea glutenului poate favoriza apariţia celiachiei.
În ceea ce priveşte alăptarea la sân, medicul Erina Pintilie susţine că este bine ca aceasta să se facă până la vârsta de doi ani.
