Astăzi este Ziua Mondială a Donatorilor de Sânge, un eveniment dedicat celor care prin gestul lor salvează vieţii. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a transmis că fiecare om trebuie să conştientizeze nevoia donări de sânge în mod regulat. Astfel, toate persoanele și comunitățile au acces la livrări sigure și de calitate sânge și produse din sânge.
Tema campaniei din acest an este donarea de sânge și accesul universal la transfuzia sanguină sigură. Sloganul, „Sânge sigur pentru toți”, crește gradul de conștientizare cu privire la nevoia universală de sânge sigur în furnizarea asistenței medicale și rolurile esențiale pe care donațiile voluntare le joacă. Tema încurajează cu fermitate mai mulți oameni din întreaga lume să devină donatori de sânge și să doneze regulat sânge – acțiuni care sunt esențiale pentru construirea unei baze solide a resurselor de sânge.
Tema din acest an reprezintă o chemare la acțiune pentru toate guvernele, autoritățile și serviciile să furnizeze resurse adecvate, să pună în aplicare sisteme și infrastructuri pentru a crește colectarea de sânge de la donatori; să ofere asistență medicală de calitate; să promoveze și să utilizeze adecvat sângele; să instituie sisteme de supraveghere a întregului lanț de transfuzii de sânge.
Primele transfuzii de sânge
Datează din secolul al XVII-lea. Medicii timpului știau că sângele era un element vital al corpului și că pierderea acestuia putea avea consecințe tragice asupra pacientului. Așa au început experimentele și a apărut un nou tip de eroi, donatorii de sânge. Ei salvează vieți în fiecare zi, dau din sângele lor, astfel încât victimele accidentelor și cei care au nevoie de transfuzii pentru intervenții chirurgicale pot trăi.
Primele transfuzii nu au fost un succes și au dus la finaluri tragice pentru pacienți. Richard lower a fost primul care a făcut experimente pe animalele și a studiat circulația sângelui; el este cel care a găsit modalități de a opri coagularea sângelui. Lower a reușit să realizeze o transfuzie sanguină între doi câini de talii diferite. Ambele patrupede s-au recuperat fără efecte grave. Așa a devenit cunoscut și a fost rugat să vorbească despre această tehnică Societății Regale.
Prima transfuzie umană a presupus transferul sângelui de la o oaie la un pacient care suferea de o formă ușoară de nebunie. Se gâneau atunci că sângele unei creaturi atât de blânde i-ar putea liniștii nebunia. Actul de transfer al sângelui animal la pacienți a fost puternic pus la îndoială de autoritățile rigide ale vremii, iar practica a fost scoasă în afara legii timp de 150 de ani.
