România rămâne în topul țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul cazurilor de tuberculoză. Anul trecut, în țara noastră au fost înregistrate 11.630 de cazuri de tuberculoză, la adulți. Doljul se află în primele trei locuri, cu 595 de cazuri descoperite. Medicii pneumologi spun însă că se confruntă şi cu o formă particulară a bolii, aşa-numita „tuberculoză migratorie“. Din ce în ce mai mulţi români plecaţi peste hotare se îmbolnăvesc şi se întorc acasă să se trateze.
În anul 2018, potrivit datelor Programului Național de Supraveghere și Control al Tuberculozei, în țara noastră au fost înregistrate 11.630 de cazuri de tuberculoză, la adulți. Dintre acestea, 9.818 au fost noi, iar 1.812 au fost recidive. Cele mai multe cazuri de tuberculoză au fost diagnosticate în București (822), Iași (599) și Dolj (595 de cazuri). La polul opus se află județele Harghita (56 de cazuri), Covasna (63 de cazuri) și Sălaj (90 de cazuri). Medicii pneumologi vorbesc despre o creştere a cazurilor de tuberculoză în Dolj în ultimul timp.
„În perioada 2017 – 2018, s-a observat o recrudescenţă a tuberculozei atât din punct de vedere al numărului de cazuri respiratorii, de la 360 la 400, cât şi din punct de vedere al numărului de cazuri de tuberculoze extrarespiratorii, de la 22 la 26“, a spus, în cadrul Conferinţei de Pneumologie „Zilele Golli“, dr. Alin Voicu-Măceşeanu, medic pneumolog în Spitalul de Boli Infecţioase din Craiova.
„În primul trimestru din 2019 am reajuns la 107 la suta de mii de locuitori“
Medicii vorbesc de o formă particulară de tuberculoză. Este vorba de „tuberculoza migratorie“. Din ce în ce mai mulţi români care muncesc peste hotare se întorc acasă bolnavi şi se tratează aici. „Când ziceam că pierdusem nefericitul loc 1 pe ţară la tuberculoză, ajungând cu incidenţa la 94 la suta de mii de locuitori, în primul trimestru din 2019 am reajuns la 107 la suta de mii în Dolj. Rata de depistare este foarte bună, dar aş putea să emit o posibilă explicaţie. Am văzut pacienţi destul de mulţi care vin din străinătate şi care au fost diagnosticaţi acolo cu tuberculoză. Este o nouă cohortă de pacienţi care s-au activat acolo, muncesc în condiţii vitrege acolo şi vin şi se tratează aici. Probabil acesta este unul dintre factorii pentru care înregistrăm o nouă recrudescenţă a acestei boli“, a adăugat dr. Alin Voicu-Măceşeanu.
Cât costă tratamentul unui pacient
Condiţiile vitrege de lucru, nerespectarea meselor, lipsa odihnei, igiena precară, consumul de alcool şi fumatul sunt principalii factori care favorizează apariţia bolii. Oamenii se întorc în ţară pentru că aici tratamentul este gratuit. „Chiar dacă eşti neasigurat, statul român oferă atât diagnosticarea, cât şi tratamentul gratis. În unele ţări occidentale, acesta se plăteşte. Tratamentul pentru pacienţii chimiosensibili costă, pentru şase-opt luni, aproximativ 500 de lei/pacient pe lună. La chimirezistenţi, tratamentul este de doi ani, dintre care opt luni injectabil zilnic, şi costă aproximativ 200.000 de lei pe cei doi ani. Şi în cazul tuberculozei extrem de rezistente, tratamentul este foarte scump“, a spus dr. Victor Grecu, medic pneumolog în cadrul Spitalului de Boli Infecţioase din Craiova și coordonator tehnic al Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al TBC în Dolj.
În 2018, cele mai numeroase cazuri de tuberculoză respiratorie au fost în lunile aprilie, 45, şi în septembrie, 43. Cele mai numeroase cazuri de tuberculoză extrarespiratorie au fost în martie – cinci, şi în mai – patru.
În funcţie de grupele de vârstă, cele mai numeroase cazuri de tuberculoză extrarespiratorie în anul 2018 au fost la grupa de vârstă 56-65 de ani, respectiv 34 la sută, urmate de grupa de vârstă 26-35 de ani, unde s-au înregistrat 19-20 la sută. La copiii din categoria de vârstă 0-14 ani au fost 11,5 la suta de cazuri.
Cum se transmite boala
Numită și boala sărăciei sau boala ascunsă, tuberculoza este provocată de un bacil (Mycobacterium tuberculosis). Se răspândește prin contact direct cu o persoană contaminată, sau inhalând picături de aer contaminat generate prin strănut sau tuse de către o persoană contaminată. Boala se manifestă în mod variat și nu toți pacienţii infectați vor prezenta simptomatologia bolii. Aceasta poate fi manifestată prin febră, tuse, dispnee. Bacteria produce acumulări de numeroase celule care produc leziuni inflamatorii cronice în orice ţesuturi. Plămânii sunt deseori afectați, dar boala se poate instala şi la sistemul nervos central, sistemul limfatic, genital, la oase și articulații.
Ministerul Sănătăţii vrea să reducă numărul bolnavilor şi a lansat programul de screening al tuberculozei. Proiectul are o perioadă de derulare de cinci ani (martie 2018 – 2023) și este axat pe prevenirea, screeningul și diagnosticul tuberculozei într-un grup țintă de 75.010 persoane la nivel național, selectate din grupuri vulnerabile. Este vorba de persoane din comunități rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependență de alcool, droguri sau alte substanțe toxice, respectiv persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar.
Timpi mai scurţi de detectare a tuberculozei
În activitatea de screening, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ va folosi caravane mobile, dotate pentru screening radiologic și diagnostic molecular rapid al tuberculozei. „În România, până acum aveam o detecţie pasivă. Pacientul, când simţea că are simptome – tuşeşte mai mult de trei săptămâni, expectorează, transpiră noaptea, slăbeşte -, se prezenta la medic. I se făcea o radiografie, un examen de spută, şi i se punea un diagnostic. Acum va fi o detecţie activă. Caravanele vor merge în teren şi vor evalua persoanele la risc. În Dolj, datorită aparaturii de care beneficiem în ultimii ani, avem o detecţie foarte bună şi foarte rapidă a cazurilor de tuberculoză. Aceasta se detectează într-o oră şi jumătate, înainte dura 90 de zile. Obiectivul nostru este să găsim cât mai repede pacienţii cu TBC şi să îi tratăm“, a adăugat dr. Victor Grecu, coordonator tehnic al Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al TBC în Dolj.
Dintre toate bolile infecţioase, tuberculoza omoară cei mai mulţi oameni. În fiecare an, aproape 1.100 de români mor din cauza acestei afecţiuni. Obiectivul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este ca tuberculoza să fie eradicată până în anul 2050.
