În România, în fiecare oră doi copii sunt victime ale violenţei raportate autorităţilor, scrie Hotnews. Cazul femeii din Cluj care și-a omorât în bătaie băiețelul de 9 ani aduce în atenție una dintre cele mai grave probleme sociale din România. Este vorba despre violența fizică asupra copiilor. Aceasta este adesea ținută doar în spatele ușilor închise.
În 2018, Autoritatea pentru Protecția Drepturilor Copilului a raportat aproximativ 15.000 de cazuri de violență asupra copilului. Dintre acestea, 1.173 de cazuri de abuz fizic. Acestea sunt doar cazurile raportate, însă cifrele oficiale ascund realitatea altor sute de cazuri neraportate.
86% din cazurile raportate de abuz fizic asupra copiilor au avut loc în familie
În 2018, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție (ANPDCA) a raportat aproximativ 15.000 de cazuri de violență asupra copilului, dintre care 1.173 de cazuri de abuz fizic. Dintre cazurile de violență fizică, 1.005 au avut loc în familie.
Acestea sunt doar cazurile raportate, foarte probabil unele extrem de grave, însă cifrele oficiale ascund realitatea altor sute de cazuri neraportate. Cele mai multe violențe, cele tăcute, care lasă răni deschise toată viața, se întâmplă în spatele ușilor închise și nu apar niciodată în statisticile naționale.
Potrivit organizației World Vision, în România, în fiecare oră doi copii sunt victime ale unei forme de violenţă raportate autorităţilor.
Ultimul studiu făcut de organizație în 2017 arată că în anul 2016 au fost raportate 14.323 de cazuri de abuz, neglijare şi exploatare a copiilor. Anual, în ţara noastră numărul cazurilor de abuz raportate creşte cu aproximativ 1.000. Asta deşi populaţia de copii continuă să scadă, fiind în prezent cu 40% mai mică faţă de 1990.
86% din cazurile raportate de abuz fizic asupra copiilor au avut loc în familie.
Doar unul din zece părinți nu și-ar lovi copilul – studiu
Legislația nu este nici cunoscută de publicul larg, nici aplicată. Deși legea precizează clar că un „copil nu poate fi supus pedepselor fizice”, nu sunt incluse însă sancțiunile pentru nerespectarea acestui drept al copilului. Este vorba despre dreptul de a fi „protejat împotriva oricăror forme de violență, vătămare sau abuz fizic sau mental” (art. 19 din Convenția Organizației Națiunilor Unite semnatã de România). Deși Codul Penal prevede că „lovirea, alte violențe și vătămarea corporală din culpa pot duce la punerea în aplicare a acțiunii penale din oficiu” (art 199, punctul 2), acest lucru nu s-a întâmplat în cazul copilului de 9 ani care a decedat ca urmare a bătăilor aplicate, deși vecinii știau că mama își bătea frecvent copiii.
World Vision România a lansat, în decembrie 2017, raportul de cercetare „De ce lovim copiii?”, iar cifrele arată astfel:
1 din 2 părinți (51%) cred că lovirea este pentru binele copilului;
Doar 1 din 10 (9%) părinți români nu și-ar lovi niciodată copilul;
1 din 10 (10%) considerã cã lovirea apare din cauza copilului;
8% ar lovi copiii, dar nu ar vrea ca acest lucru să se afle;
8% invocă motivații religioase;
6% lovesc copiii gratuit, fără motiv;
5% afirmă că ar lovi copilul pentru că toată lumea face la fel;
3% se simt foarte vinovați după ce lovesc.
Bolile cronice cauzate de violenţă
Afecţiuni pe care copiii le pot dezvolta ca urmare a expunerii la violenţă (raport World Vision):
- boli cardiovasculare, afecţiuni pulmonare, hepatice, astm, obezitate, diabet, cancer, depresie, ADHD, tulburări de comportament,hipertensiune arterială, hipercolesterolemie şi niveluri ridicate de proteina C reactivă.
Cercetările arată că băieţii dezvoltă un ataşament emoţional mai redus pe măsură ce cresc. De ce?
– mamele le acordă mai puţină atenţie
– sunt bătuţi de părinţi de două sau trei ori mai mult decât sunt bătute fetele;
– au un risc mai mare să sufere din cauza violenţei deoarece li se insuflă ideea că ei trebuie să fie tari, să nu fie pămpălăi.
Abuzul şi neglijarea produc acelaşi tip de leziuni asupra creierului fetelor şi băieţilor, dar:
- Fetele tind să răspundă prin retragerea în sine, depresie, neajutorare, dependenţă.
- Băieţii tind să fie hiperactivi şi impulsivi.
Suicidul
Copiii care au fost abuzaţi sunt mult mai predispuşi la maturitate la tentative de suicid. În România, sinuciderea în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 19 ani înregistrează o rată de 6,3 decese la 100.000 de locuitori. Media europeană este de 4,6, conform unor date Eurostat din 2014.
