În vremea comunismului, 23 august a devenit sărbătoare naţională şi este evenimentul istoric care a suferit cea mai profundă distorsionare propagandistică, dintre toate zilele memorabile ale istoriei recente. Această zi a fost celebrată de conducătorii comunişti prin puneri în scenă fastuoase, ce reuneau zeci de mii de români care trebuiau să repete dansurile şi scandările cu câteva luni înainte, zi de zi.
Declarată Zi Națională a României în 1948, 23 august a fost acaparată total de regimul care conducea țara și transformată în zi de ridicat osanale conducătorilor iubiți. Apogeul a fost atins în perioada în care la cârma statului s-a aflat Nicolae Ceaușescu, care inspirat de ceea ce văzuse în vizitele sale din China sau Coreea de Nord, organiza defilări megalomanice la care participau „oamenii muncii”, copii, femei și soldați.
Ce înseamnă 23 august în istorie
Lovitura de stat de la 23 august 1944 a fost acțiunea prin care, la data de 23 august 1944, regele Mihai I a decis demiterea și arestarea lui Ion Antonescu, prim-ministrul României și „Conducătorul Statului”, a dispus încetarea imediată a colaborării României cu Puterile Axei și începerea tratativelor de armistițiu cu Aliații și de colaborare militară cu Uniunea Sovietică.
Numit de regele Carol al II-lea, prin decretul regal din 4 septembrie 1940, în funcția de prim-ministru al României și reconfirmat de Mihai I al României la 6 septembrie 1940, la 23 august 1944 Antonescu a fost arestat de regele Mihai și demis prin decret regal. Acest act a pus capăt regimului instaurat prin puciul lui Ion Antonescu de la 6 septembrie 1940, în urma căruia acesta se auto-intitulase „conducător al statului” și își însușise puteri discreționare. Regimul Antonescu a fost o dictatură militară, s-a aliat puterilor Axei într-un război, finalmente, dezastruos pentru România, refuzând să se supună cererii regale din 1944 de semnare imediată a armistițiului cu Uniunea Sovietică, trecerea țării și Armatei române de partea Aliaților și încetarea războiului împotriva acestora.
23 august – cea mai importantă sărbătoare comunistă
Prima aniversare a zilei de 23 august, în 1945, a stat sub semnul grevei regale, Regele Mihai şi prim ministrul Petru Groza se boicotau reciproc, în conditiile în care regele ceruse demisia cabinetului, iar Groza refuzase.
Abia din anul 1948, a devenit zi națională. Regele fusese forţat să abdice. România se afla sub puternica influenţă sovietică, iar Partidul Comunist începuse o intensă campanie propagandistică de legitimare. Sărbătoarea de la 23 august avea un rol central. Se sărbătorea „ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică şi a doborârii dictaturii fasciste antonesciene de către forțele patriotice conduse de Partidul Comunist”, cu defilari ale oamenilor muncii sub portretele lui Marx, Lenin si Stalin.
Ulterior, pe măsură ce Partidul Comunist şi regimul lui Nicolae Ceausescu au început să se detaşeze tot mai mult de Moscova, şi semnificaţia zilei de 23 august s-a schimbat. „Insurecția armată antifascistă” a devenit „revoluţia de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă.”
Zi sărbătorită cu mare fast
Timp de decenii, pâna în 23 august 1990, Ziua Naţională a României a fost sărbătorită cu mare fast, cu demonstraţii militare şi coloane de oameni ai muncii, tineri, elevi şi copii, cu steaguri roşii ale Partidului Comunist şi tricolore, şi cu enorme portrete ale iubiţilor conducători comunişti care, cu timpul, au rămas doar doi, Nicolae şi Elena Ceauşescu.
În plus, pe stadioane erau alte manifestari omagiale de dimensiuni megalomanice dedicate Partidului Comunist şi conducătorului iubit, la care elevii, artistii, sportivii sau muncitorii din uzine erau obligati să participe, cu entuziasm, în cinstea cuplului dictatorial.
După prăbusirea comunismului, actul politic de la 23 august 1944 a fost prezentat oficial drept o lovitură de stat condusă de către regele Mihai şi partidele istorice.
Dar au fost şi alte diverse interpretări şi reinterpretări, care au pus în discuţie inclusiv rolul jucat de Regele Mihai, în functie de ideologii sau interese de moment, iar semnificaţia zilei de 23 august a rămas în continuare una dintre cele mai ideologizate chestiuni din istoria contemporană a României.
Citeşte şi Un 23 august nostalgic
