Biblioteca „Alexandru şi Aristia Aman” a găzduit vineri a XII-a ediţie a Conferinţei Ştiinţifice Internaţionale „Stat şi Societate în Europa”. Dezbaterea s-a intitulat „De la discursul anti-UE la Fake News” şi i-a avut ca invitaţi pe Robert Lupiţu – redactor şef „Calea Europeană”, specialist în relaţii internaţionale, jurnalist în afaceri europene, Cristina Guseth – directorul Fundaţiei „Freedom House” Romania, Iulian Fota – expert în securitate naţională, Bogdan Mihăloiu – consilier şi avocat al Baroului Dolj, profesorul Radu Carp, precum şi pe europarlamentarul Marian Jean Marinescu.
Fota: „idioţii utili”, agenţii de răspândire a ştirilor false
Dezbaterea a fost deschisă de Iulian Fota, profesor la Academia SRI şi unul dintre cei mai buni experţi în domeniul securităţii naţionale. Acesta a subliniat că fenomenul „fake news” a devenit în ultima perioadă o temă importantă în Occident. Românii, mai ales cei care au trăit în timpul comunismului, au fost alimentaţi cu ştiri false permanent. El a adus ca exemple actuale „ştiri false” referitoare la serviciile de informaţii, menite să pregătească anumite decizii politice împotriva acestora.
Potrivit lui Fota, cel mai mare pericol pentru România nu sunt ştirile false răspândite de puterile străine (în cadrul unui război hibrid), ci acelea răspândite de agenţi interni, din raţiuni de rating şi afaceri. Iar un rol important îl joacă de multe ori „idioţii utili”, cei care participă la acest fenomen inconştient sau interesat. „Uneori se decredibilizează instituţii sau oameni pentru că acei oameni se opun unor afaceri”, a afirmat Fota.
„Este nevoie de educaţie”
Spre deosebire de România, în Occident mass-media s-au autoreglementat. Acolo sunt coduri de conduită care combat ştirile false. În opinia sa, fenomenul „fake news” poate fi combătut prijn educaţie şi practica judiciară.Robert Lupiţu, redactor-şef al publicaţiei „Calea Europeană”, spune că un remediu împotriva fenomenului „fake news” îl constituie educaţia media. Potrivit acestuia, este nevoie de „programe de gândire critică sau analiză”. El a dat ca exemplu modul în care presa a tratat ştirea privind mecanismul MCV pentru România şi Bulgaria. Pentru a sublinia că România a rămas în urmă, presa a scris că Bulgaria a scăpat de MCV. În realitate, nu este deloc aşa.
Marinescu: „Ocupaţi partidele!”
Şi europarlamentarul Marian Jean Marinescu a subliniat că principala armă împotriva ştirilor false este „educaţia solidă”. El a amintit că Uniunea Europeană a luat o serie de măsuri, în contextul în care s-a dovedit că ştirile false au jucat un rol important în referendumul privind ieşirea Marii Britanii din UE (Brexit). „Nu este nevoie de lege anti fake news, ci este nevoie de educaţie, foarte multă educaţie”, a spus acesta.
Europarlamentarul i-a îndemnat pe tineri să nu stea pe margine dacă vor să schimbe clasa politică actuală, ci să se implice. Dar mai întâi să aibă o meserie în care să se afirme, nu să trăiască de pe urma politicii, cum fac mulţi din ziua de azi. „Deci, faceţi-vă o meserie şi după aceea intraţi în politică. Şi atunci putem spera că se întâmplă ceva. S-au ocupat străzile, foarte bine! Pentru că, la un moment dat, nu ai ce să faci, ieşi în stradă. Dar cea mai bună metodă ştiţi care ar fi? Să ocupaţi partidele!”, le-a spus Marinescu tinerilor.
El le-a recomandat tinerilor să nu stea pe margine, ci să intre în politică şi să schimbe din interior partidele politice de astăzi. De asemenea, el a mai spus că scopul
principal al celor care răspândesc ştiri false este extrem de pragmatic, de concret. Aceştia urmăresc câştigul financiar. „Primul scop este banul”, a afirmat Marinescu.
Guseth: „Avem nevoie de presă de bună calitate”
La rândul său, Cristina Guseth, a amintit cât de important pentru democraţie este să avem o presă liberă şi de calitate. „Securitatea Statului avea un departament de dezinformare care lucra foarte activ”, a subliniat aceasta, referitoare la perioada comunistă. În timpul alegerilor europarlamentare, organizaţia condusă de Guseth a derulat un proiect intitulat „Detectorul de minciuni” pe platforma presshub.ro pentru a verifica afirmaţiile politicienilor şi a combate ştirile false.
Directorul „Freedom House” a spus că în prezent „este foarte greu să ţii în viaţă presă
de foarte bună calitate”. Monetizarea este una dintre marile probleme ale presei în acest moment. „Cred că oamenii au nevoie de presă de calitate, pentru că victimele presei de proastă calitate sunt foarte numeroase şi, în principal, vin dintr-o lipsă de cultură”, a adăugat Guseth.
Remedii juridice contra fake-news
Avocatul Bogdan Mihăloiu a afirmat că un remediu împotriva ştirilor false ar fi educaţia juridică. Dând exemplul ştirilor din Justiţie, Mihloiu a subliniat că există metode de a verifica ştirile din mass-media. Fenomenul „fake news” poate fi combătut şi descurajat inclusiv prin măsuri judiciare civile. Mihăloiu susţine libertatea de exprimare, fiind împotriva incriminării penale a insultei şi calomniei. Această libertate a fost câştigată ca urmare a alinierii noastre la standardele UE.
El a amintit că incriminarea penală a unor delicte de exprimare ar putea funcţiona ca cenzură sau presiune la adresa jurnaliştilor. „Nu cred că este normal ca, pentru fiecare afirmaţie pe care o persoană o consideră defăimătoare să fie posibilă formularea unei plângeri penale, pentru că noi spunem, în drept, că răspunderea penală este cea mai gravă. Nu poţi să duci în sfera penalului orice. Din păcate, în România, orice afirmaţie defărimătoare era cu uşurinţă transpusă într-un proces penal”, a spus Mihăloiu.
Mihăloiu a dat ca exemplu de „fake news” ştirile menite să justifice înfiinţarea Secţiei Speciale de anchetare a magistraţilor, prin care politicienii vor să controleze justiţia care îi anchetează pentru fapte de corupţie. Concluzia dezbaterii de vineri este că ştirile false ne influenţează foarte mult viaţa, uneori decisiv. Cel mai bun remediu este să conştientizăm că acestea există şi să luăm măsuri împotriva lor.
Cea mai bună măsură este educaţia şi crearea unui reflex prin care să receptăm critic orice informaţie care ne parvine din mass-media sau pe reţele de socializare.
