Trei dintre cei 20 de ambasadori NATO care au vizitat ieri baza militară de la Deveselu au explicat jurnaliştilor cum văd ei viitorul Alianţei Nord Atlantice în contextul relaţiilor tensionate cu Rusia, a disensiunilor dintre SUA şi Turcia şi a declaraţiilor preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, care a spus despre NATO că este în moarte cerebrală. Iată mai jos declaraţiile acestora.
Ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt(audio):
Reporter: Cum comentaţi afirmaţia preşedintelui Franţei legată de NATO?
CMK.: Nu e rolul meu să comentez anumite declaraţii. Cred că ideea este clară şi ne preocupă pe toţi. Avem nevoie de mai multă Europă în sistemul general de apărare, mai multă coeziune. Avem nevoie de un impact mai mare al Europei, dar nu ca un substitut, ci coordonat îndeaproape în interiorul NATO. Aceasta este poziţia Germaniei. Cancelarul a spus că, uneori, cuvintele nu sunt cele mai potrivite, dar cred că înţelegem mesajul din spatele lor, adică să facem din Europa o voce mai puternică şi cred că este simbolic faptul că suntem aici la Deveselu, unul dintre pilonii importanţi ai sistemului de apărare NATO.
Rep: Care este cea mai mare îngrijorare a Germaniei în legătură cu NATO?
CMK.: Mesajul pe care l-am înţeles este că nu ne putem baza pe alţii, trebuie să avem un cuvânt mai greu de spus.
Rep: Germania crede că Europa se poate baza pe SUA? Preşedintele francez pare să nu creadă.
CMK.: Sunt convins că Franţa îşi dă foarte bine seama că putem avea securitatea de care avem nevoie într-o lume de ameninţări globale doar cu o coordonare puternică. Aşa cum am spus, pot fi multe cuvinte care se spun, dar, în esenţă, Germania crede că putem face faţă acestor provocări doar în acest sistem coordonat, cu un rol mai important al Europei. Observaţi că fiecare ţară se implică în diferite zone ale lumii.
Rep: Mai este Rusia o ameninţare pentru ţările NATO?
CMK.: Noi ne pregătim pentru diferite provocări şi avem anumite îngrijorări legate de conflictele din anumite zone, dar, în acelaşi timp, Rusia este un partener de dialog, iar rezolvarea anumitor conflicte necesită şi implicarea Rusiei.
Ambasadorul Turciei, Füsun Aramaz:
Rep: Turcia este membru NATO, dar are şi o relaţie apropiată cu Rusia. Cum credeţi că vor evolua lucrurile?
F.A.: Noi suntem membru NATO şi suntem dedicaţi Alianţei. Contribuţia noastră este la fel de puternică ca şi înainte, participăm la multe operaţiuni NATO, ne îndeplinim atribuţiile la capacitate maximă, iar Turcia are a doua cea mai mare armată din cadrul NATO. Cu Rusia trebuie să purtăm un dialog, pentru că suntem parte din aceeaşi regiune şi, deşi în mod constant, subliniem faptul că nu suntem de acord în multe privinţe, cum ar fi anexarea ilegală a Crimeei şi activităţile Rusiei din estul Ucrainei. În acelaşi timp, trebuie să menţinem dialogul despre Siria, de exemplu.
Rep: Sunt tensiuni cu NATO şi din cauza sistemelor de rachete S-400 pe care Turcia le achiziţionează din Rusia.
F.A.: Dar am explicat că achiziţionarea rachetelor S-400 din Rusia are legătură doar cu securitatea noastră naţională şi nu va interfera cu NATO şi nu vor fi integrate cu sistemele NATO. Sunt doar pentru motive de securitate naţională, generate de situaţia din zona vecină cu noi şi, dacă luaţi în calcul situaţia din Siria şi vecinătate, puteţi înţelege că suntem îngrijoraţi în legătura cu securitatea noastră.
Rep: Cum comentaţi declaraţiile preşedintelui Macron?
F.A.: Noi credem că Alianţa este puternică şi capabilă, iar noi suntem dedicaţi NATO.
Ambasadorul Franţei, Michèle Ramis(audio):
M.R.: Sunt foarte mulţumită să descopăr sistemul defensiv de la Deveselu într-un cadru de securitate aflat într-un context tot mai nesigur din cauza proliferării rachetelor balistice. De aceea, avem nevoie de Alianţă. Această componentă de la Deveselu este puternică şi apără Europa. Sunt foarte mulţumită că România şi SUA lucrează împreună, îndeaproape, pentru a ne proteja de această proliferare a rachetelor.
Rep: Dar preşedintele Macron a spus că NATO nu mai este la fel de puternică…
M.R.: Este exact contrariul. În primul rând, am venit aici pentru a demonstra că guvernul francez este ataşat calităţii de membru al NATO. În al doilea rând, preşedintele nu a criticat în nici un fel funcţionarea Alianţei. Este un lanţ de comandă foarte eficient. Tot ce a spus el a fost că avem nevoie de mai multă consultare politică atunci când se iau deciziile. El nu a spus că NATO nu funcţionează, ci că această consultare ar putea fi mai puternică pentru a evita ca deciziile să fie luate doar de către unii. Avem nevoie ca NATO să fie mai puternică, iar acest lucru este mai relevant acum decât niciodată.
Rep: Preşedintele Macron a mai spus că SUA vor întoarce spatele Europei.
M.R.: Lumea se schimbă, centrul de interes se mută, de aceea Europa trebuie să-şi construiască propriul sistem de securitate, nu împotriva NATO, ci complementar Alianţei. De asemenea, trebuie să întărească pilonul european al Nato.
Rep: Care credeţi că este cea mai mare ameninţare pentru NATO?
M.R.: NATO ne protejează împotriva mai multor ameninţări din diferite părţi ale lumii. Ameninţările sunt din ce în ce mai multe, mai diverse şi mai imprevizibile.
Rep: După ce aţi văzut baza de la Deveselu, ce mesaj îi veţi transmite preşedintelui Macron?
M.R.: Că România are o contribuţie consistentă la securitatea Europei şi a teritoriului NATO, că sunt foarte mândră de ce am văzut aici, că România şi SUA au făcut o treabă foarte bună aici.
Rep: I-ar putea schimba acest mesaj preşedintelui francez impresia că NATO este în moarte cerebrală?
M.R.: Dar nu a spus asta. Dacă ar fi aşa, eu nu aş fi aici. Prezenţa mea aici demonstrează ataşamentul Franţei faţă de NATO şi că noi credem că NATO este un sistem colectiv de securitate puternic.
Rep: Ne puteţi detalia în ce ar consta o mai bună consultare politică, adică exact lucrul de care preşedintele Macron estre nemulţumit?
M.R.: Atunci când unii aliaţi iau decizii care afectează securitatea celorlalţi, atunci preşedintele spune că e nevoie de mai multă consultare. E nevoie de mai mult dialog între state.
