Paradă militară, discursuri impresionante și fasole cu ciolan afumat, cam asta este imaginea actuală a zilei de 1 Decembrie. Însă aceasta are o semnificație mult mai profundă, fiind vorba de constituirea României Mari.
1 decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, dată la care Marea Adunare de la Alba Iulia votează unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie – 4 decembrie 1918.
Atunci, Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.
Adunarea Naţională de la Alba Iulia a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România.
Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre“.
Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de către regele Ferdinand, fiind votată de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie 1919.
Între anii 1866-1947, Ziua Naţională a României a fost considerată 10 mai
1 Decembrie nu a fost singura zi naţională. România a mai schimbat două astfel de sărbători în trecut. Între anii 1866-1947, 10 mai a fost considerată sărbătoarea şi ziua naţională a României, deoarece Prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurământul în faţa adunării reprezentative a Principatelor Române Unite. În amintirea acestui eveniment, la 10 mai 1877, Carol a proclamat în faţa Parlamentului independenţa României.
După abdicarea regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947 a fost proclamată Republica Populară Română. Astfel, ziua de 24 august a fost adoptată drept ziua naţională, sub numele oficial de ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.
După Revoluția din 1989, 1 Decembrie a fost proclamată drept Zi Națională a României. Ziua de 1 decembrie a devenit Zi Națională a României în anul 1990!
Obiceiurile românilor de 1 Decembrie
1 Decembrie este o zi în care cu toții ne simțim mai mai uniți, mai buni.
Ziua Națională e un moment de mândrie pentru orice român, dar și o sărbătoare culinară, cu produse tradiționale din belșug. În această zi, toți românii adevărați se adună la un pahar cu vin, țuică fiartă, mici și fasole cu ciolan.
În fiecare an, în această zi specială, Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile de stat din ţară, dar și în casele românilor patrioți.
Ziua Naţională este marcată, în toată țara, prin parade militare, ceremonii de depuneri de coroane şi jerbe de flori la monumentele eroilor, prin concerte şi muzică populară în aer liber.
