În 2019, afacerile din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului vor atinge cel mai ridicat nivel din istorie. Cele peste 6.000 de firme care activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde de euro. Cu peste 100 de milioane de euro mai mult decât în 2018.
În absenţa unei legislaţii care să limiteze dispariţia „aurului verde“, cu autorităţi preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, defrişările masive, legale sau ilegale, s-au accentuat în ultimii ani. România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure, conform unei statistici recente dată publicităţii de Greenpeace, citată de o analiză Frames.
Tot mai mulţi investitori, preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult
Pădurea a atras tot mai mulţi investitori preocupaţi să taie cât mai repede şi cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.
Numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere şi prelucrării lemnului a crescut semnificativ din 2010 şi până în prezent, de la 3.937 la 6189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 şi 1610).
„2019 a adus o creştere a businessului la nivelul întregului sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureş şi Moldova. Firmele au investit semnificativ în extinderea operaţiunilor, de la utilaje, la forţă de muncă. Estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 miliarde de euro“, afirmă analiştii companiei de consultanţă.
În domeniul exploatării forestiere activau, anul trecut, 3.305 firme
În 2018, în domeniul exploatării forestiere activau 3.305 firme, cu 15.480 de angajaţi. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde de lei şi un profit cumulat de 320,8 milioane de lei.
Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea şi rindeluirea lemnului) înregistra, anul trecut, 2.884 de companii active, cu 23.590 de angajaţi. Afacerile acestor firme depăşeau cifra de 7,74 miliarde de lei, profitul înregistrat fiind unul semnificativ, de 357,2 milioane de lei.
„După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o ţară secătuită de resurse. De la petrol, la gaze, ape minerale, aur şi păduri, autorităţile au vândut resursele ţării pe redevenţe infime. Pădurea a devenit un business de succes, într-o ţară prea puţin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor“, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Holzindustrie Schweighofer SRL, cel mai important jucător din piaţă
Holzindustrie Schweighofer SRL, companie redenumită HS Timber Productions SRL, reprezintă, de ani de zile, cel mai important jucător din piaţă.
Potrivit analizei Frames, compania austriacă, cu sediul în Bucureşti, a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde de lei (374 milioane de euro) şi un profit de 34,5 milioane de lei (7,23 milioane de euro). „Austriecii au înregistrat, anul trecut, un profit redus în comparaţie cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 de milioane de lei. Recordul a fost stabilit în 2013, de 431,4 milioane de lei. Însă, pe ansamblu, compania reprezintă cel mai mare şi puternic jucător din piaţă”, afirmă analiştii. Compania austriacă angaja, anul trecut, 1.779 de persoane, nivel dublu faţă de anul 2008.
Piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos
Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piaţa neagră a lemnului a crescut spectaculos. Aceasta a reuşit să depăşească, ca volum, segmentul monitorizat de stat. Din România sunt tăiaţi, anual, 38,6 milioane de metri cubi de lemn, potrivit datelor de la Inventarul Forestier Naţional. Din această cantitate, doar 18,5 milioane de metri cubi reprezintă tăierile legale, pentru care se plătesc taxe. Restul de 20 de milioane de metri cubi sunt arbori extraşi fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.
„Diferenţa de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităţilor publice locale. Pe locul trei sunt pădurile administrate de RNP Romsilva“, declara, zilele trecute, ministrul Mediului, Costel Alexe.
Statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori
Analiştii spun că şi statul este vinovat, în mare parte, de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri: „Dincolo de cazurile prezentate de mass-media, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea şi mobilă din România, nu am înregistrat, din păcate, decât victime (un mort şi alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) şi prea puţine acţiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile“.
Interzicerea exporturilor de lemn ar putea fi o soluţie viabilă pentru mediu
„Este esenţial, pe de altă parte, ca noul guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile şi să limiteze, la un nivel drastic, tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puţin pentru o perioadă de câţiva ani, ar putea fi o soluţie viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru businessul din acest sector. Astfel că trebuie găsită o soluţie de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a acestui domeniu, inclusiv prin creşterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte ţări occidentale, pare a fi cea mai bună soluţie”, se mai spune în analiza Frames.
Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanţă dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere şi prelucrării lemnului (cod CAEN 220 şi 1610).
