Formează generația Bumerang- cei care se duc la studii și apoi revin și locuiesc cu părinții. Sau pentru că vor să strângă bani de-un avans pentru primul lor credit din care să-și ia o casă. Sau pur și simplu pentru că nu-și permit să stea singuri cu chirie. Și sunt mulți, informeaza Hotnews.ro, intr-o analiza.
Sunt peste un milion de români cu vârsta între 29-34 de ani care stau cu părinții. Iar tendința este de creștere. Acum 20 de ani doar 3 bărbați români din 10- cu vârsta de 30-34 de ani- locuiau cu părinții. Astazi sunt circa 50%, arată datele INS transmise la solicitarea HotNews.ro.
”Aceste practici apar atat la cei mai tinerii din Generatia X, cat si la cei din Generatia Y (Mileniari). Cauza principala este cea economica. La Mileniari se mai poate adauga o componenta psihoculturala, legata de faptul ca independenta/caracterul automom este usor mai redus decat la cei din Generatia X, astfel incat o astfel de practica este mai usor de acceptat psihologic.
O astfel de practica poate sa aiba atat consecinte pozitive – ex. intarirea legaturilor intergenerationale -, cat si consecinte negative (ex. presiune asupra parintilor, amandarea autonomiei psihologice a copiilor, stari depresiv/anxioase a celor obligati sa renunte al autonomia initiala etc.)”, explică pentru HotNews.ro psihologul Daniel David, autorul ”Psihologiei poporului român”.
Tinerii nu isi traiesc viata pe cont propriu. Multi locuiesc cu părinții
Pentru mulți dintre tineri aventura intrării în viața pe cont propriu se încheie rapid din cauza lipsei banilor de cele mai multe ori. Andrei este unul dintre aceștia. La cei 26 de ani ai săi, se mutase cu prietena lui în chirie. Amândoi aveau joburi și părea că totul merge bine. Doar că, după circa un an, Andrei și-a pierdut locul de muncă iar povara financiară a rămas pe umerii Izabelei.
Ea plătea chiria, ea achita facturile de telefon, ea cumpăra mâncarea. Andrei își căuta de lucru dar nu voia chiar orice. După încă un an Izabela a pus piciorul în prag. Ori își ia primul job oferit, ori pleacă. Orgolios, Andrei și-a sunat părinții care firește, l-au primit înapoi. Mutarea înapoi la părinți are costuri psihice consistente atât pentru tineri cât și pentru părinții lor.
”Nu doar tinerii se simt mai prost, ci și părinții, întrucât aceștia (care au deja 55-65 ani) fac parte dintr-o generație care vrea și știe să se bucure de „a doua tinerețe”, drept care revenirea copiilor este resimțită ca un soi de invaziune a intimității câștigate”, explică un antropolog.
Vârsta la care tinerii români părăsesc locuința parentală este în creștere
Vârsta la care tinerii români părăsesc locuința parentală este în creștere. De regulă, fetele se mută primele (potrivit Eurostat asta se întâmplă în jurul vârstei de 25,8 ani), după care pleacă și băieții (la 30,3 ani în medie). Și aceste praguri sunt în creștere. Dacă ne uităm la cum stau lucrurile în Europa, vedem că cel mai târziu pleacă din casa parentală maltezii, croații și macedonenii, iar cel mai timpuriu, nordicii (suedezii, danezii si finlandezii).
Vârsta la prima căsătorie crește și ea în România. Dela circa 26 de ani în 1990, la peste 33 de ani în prezent. Iar creşterea vârstei medii la prima căsătorie conduce la o creştere a vârstei la care româncele decid să aibă un copil și, foarte important, la reducerea numărului de ani în care este posibilă nașterea altor copii, cu efecte negative asupra indicelui conjunctural al fertilităţii
Decizia privind căsătoria se ia după ce procesul de instruire este complet, când tinerii sunt integraţi pe piaţa muncii şi au resursele materiale necesare pentru un trai decent în cuplu.
În spatele acestor statistici se află și prețurile locuințelor. După cum declarau reprezentanți ai băncilor comerciale într-un survey făcut de HotNews.ro, dacă în anii 2007-2008, vârsta medie a solicitantului unui credit ipotecar era de 27 de ani, anul trecut această medie a urcat la 34 de ani.
Mai multe detalii puteti citi pe Hotnews.ro.
