Fungi care absorb radiaţii au fost descoperiţi pe zidurile reactorului nuclear de la Cernobîl, dezvoltându-se în condiţii extreme, iar cercetătorii sunt de părere că microorganismele ar putea fi folosite ca „scuturi” împotriva radiaţiilor solare toxice, potrivit Daily Mail.
În 1991, la cinci ani de la dezastrul care a afectat Ucraina, cercetătorii au găsit fungii care se dezvoltaseră pe zidurile reactorului abandonat, în condiţiile în care nivelul radiaţiilor era foarte mare. Mai mult, fungii păreau că se dezvoltă înspre zona de radiaţii, ca şi cum ar fi fost atraşi de ele.
Ce conţin fungii
Fungii Cryptococcus neoformans, de culoare neagră, conţin cantităţi mari de melatonină – pigmentul care permite pielii să se închidă la culoare, şi astfel pot absorbi radiaţii care, în mod normal, sunt foarte periculoase, pe care le transformă în energie. Procesul este similar modului în care plantele transformă dioxidul de carbon şi clorofila în oxigen şi glucoză, prin fotosinteză.
În cazul fungilor, procesul se numeşte radiosinteză şi a captat atenţia cercetătorilor pentru că poate avea aplicaţii revoluţionare. Kasthuri Venkateswaran, cercetător de la NASA, crede că prin extragerea capacităţii de a absorbi radiaţii şi transformarea acesteia în tratament aceasta poate fi utilă contra radiaţiilor solare toxice.
La ce ar putea fi utilă descoperirea
Descoperirea ar putea fi utilă pentru pacienţii cu cancer care fac radioterapie, pentru piloţii de avioane ori pentru inginerii care lucrează în centralele nucleare, a declarat Venkateswaran pentru revista Scientific American. De asemenea, ar putea fi o alternativă biologică pentru panourile solare.
Accidentul nuclear de la Cernobîl a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora locală 01.23. El a fost cauzat de o explozie a centralei nucleare din oraşul ucrainean Prîpeat, iar zona apropiată catastrofei a fost contaminată. Un nor de precipitaţii radioactive a ajuns în partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa şi în estul Americii de Nord.
Valentina Grădinaru
