Comisia Europeană continuă să fie îngrijorată față de impactul negativ pe care l-au avut asupra sistemului de justiție din România modificările legislative și presiunile politice din anii 2017 și 2018 și în cea mai mare parte a anului 2019, atât timp cât actuala putere nu ia măsuri de corectare, scrie Hotnews. Executivul european trage acest semnal de alarmă în raportul său privind Semestrul European, emis miercuri.
Ce spune CE acum:
- Îngrijorările privind impactul negativ asupra sistemului de justiție și a capacitatății sale de a investiga corupția la nivel înalt persistă, atât timp cât România nu ia măsuri corective.
- Modificările legsilative importante și presiunea politică exercitată asupra sistemului judiciar în 2017, 2018 și în cea mai mare parte a anului 2019 au afectat eficiența, calitatea, independența sistemului de justiție și capacitatea acestuia de a investiga și sancționa corupția la nivel înalt. (Raportul MCV 2019).
- Punerea în aplicare a legilor justiției amendate, începând din octombrie 2018, a confirmat riscurile că o serie de măsuri produc pagube sistemului judiciar. Mai multe ordonanțe de urgență ale Guvernului României care au modificat în continuare legile justiției în 2019 au sporit aceste îngrijorări.
- Funcționarea secției speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați, care a fost înființată la sfârșitul anului 2018, în urma modificărilor legilor justiției, a confirmat îngrijorările exprimate de Comisia Europeană, Comisia de la Veneția și GRECO, că aceastăpsecție ar putea fi influențată politic pentru a schimba cursul dosarelor de corupție la nivel înalt (Comisia Europeană, 2019).
- În acest context, pe 27 decembrie 2019, Guvernul a adoptat un memorandum, în care susține soluția desființării Secției Speciale.
- Intrarea în vigoare a dispozițiilor care ar afecta în special resursele umane ale sistemului de justiție prin pensionarea anticipată a magistraților, precum și perioada de training inițial și numărul de judecători pe completuri, a fost amânată cu încă 2 ani, până în ianuarie 2022, respectiv ianuarie 2021.
- Deși actualul guvern și-a declarat angajamentul de a repara pagubele aduse sistemului de justiție declanșate de modificările aduse legilor justiției, nu au fost încă adoptate alte măsuri legislative corective.
- Corupția continuă să fie o problemă majoră pentru mediul de afaceri din România. Un sondaj Eurobarometru pentru afaceri din 2019 arată că 88% dintre companii consideră corupția drept o problemă serioasă pentru ele, atunci când fac afaceri în România.
- Din 2013, ponderea companiilor care percep corupția ca o problemă a crescut în România cu 23 de puncte procentuale, cea mai mare creștere din UE și în contrast puternic cu media UE, care a continuat să scadă (acum se află la 37%).
- În general, 97% dintre firme consideră că corupția este răspândită în România și 87% afirmă că este răspândită în achizițiile publice gestionate de autoritățile naționale.
- Într-o notă mai pozitivă, 50% dintre respondenți consideră că cei implicați în corupție ar fi prinși de autorități, iar 43% consideră că cei prinși pentru luare de mită primesc sancțiuni corespunzătoare.
- Implementarea strategiei naționale anticorupție progresează la nivel tehnic, dar credibilitatea și impactul procesului necesită un angajament politic reînnoit.
- Modificările la cadrul legal pentru conflictul de interese și incompatibilități ar putea afecta capacitatea Agenției Naționale de Integritate de a impune sancțiuni. În ultimii doi ani și jumătate au fost adoptate cinci propuneri legislative care modifică legile integrității. În mod special, un amendament stabilește un termen de prescripție de trei ani pentru faptele care determină existența stării de conflict de interese sau incompatibilitate.
- Deși o serie de investigații trebuiau închise, nu este clar dacă o sancțiune, urmată de o hotărâre judecătorească definitivă, poate fi aplicată în continuare dacă este emisă după încheierea termenului de prescripție de trei ani. Un alt amendament a modificat lista sancțiunilor administrative aplicabile pentru aleșii locali care se află în conflict de interese.
