Se împlinesc 43 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, care cu magnitudinea 7,2 a făcut prăpăd în România. Bilanţul a fost sumbru: peste 1.500 de morți, dintre care 1.391 numai în București, zeci de mii de victime și case prăbușite.
Pe 4 martie 1977, ora 21:22:22, un cutremur devastator a zguduit România. 56 de secunde a durat mișcarea telurică, iar magnitudinea a ajuns la 7,2 pe Richter. Energia distructivă eliberată de seism a fost egală cu cea emisa de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei.
La nivelul întregii țări au fost atunci aproximativ 11.300 de răniți și circa 35.000 de locuințe prăbușite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat în București, unde peste 33 de clădiri și blocuri mari s-au prăbușit. Renumitele blocuri de pe Bulevardul Magheru – Dunărea, Wilson, Scala – au dispărut în câteva clipe.
Capitala a fost cea mai afectată
A doua zi, Capitala era un oraș al plângerii. Mii de bucureșteni își cautau disperați, printre ruine, rudele, prietenii, vecinii. Numeroase personalități ale vremii au pierit în acele clipe blestemate: actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneţ, scriitorul Anatol Emilian Baconsky, dar și cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea.
După câteva zile de la cutremur, salvatorii au reluat căutarea victimelor, iar la fiecare 15 minute se făcea o liniște absolută pentru a auzi strigătele de ajutor ori semnalele posibililor supraviețuitori.
Potrivit site-ului infp.ro, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în zona seismică Vrancea.
Institutul Național pentru Fizica Pământului (INCPFP) notează că România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, iar un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 se poate produce în orice moment, în Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km, însă aceasta nu este singura zonă în care pot avea loc seisme cu potenţial distructiv. Potrivit statisticilor, în România cutremurele cu magnitudinea cuprinsă între 3,5 și 4,5 Ml se produc cu o frecvență de cel puțin o dată pe lună și acestea nu prezintă un pericol pentru populație, iar cele mai mari de 5 Ml au loc, aproximativ, o dată la 2-3 ani, ceea ce intra într-o zonă de normalitate pentru regiunea Vrancea.
