CSM consideră, în contextul deciziei CEDO în cazul Kovesi, regretabilă încălcarea drepturilor fundamentale printr-o procedură desfășurată împotriva unui înalt magistrat din cadrul Ministerului Public. Magistrații susțin că este necesară modificare legislației privind revocările.
„Secția apreciază că este regretabil să se constate o încălcare a drepturilor fundamentale protejate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului printr-o procedură desfășurată împotriva unui înalt magistrat din cadrul Ministerului Public, procedură care s-a finalizat printr-o decizie de revocare a acestuia din funcția deținută. Secția pentru procurori reiterează și în acest context necesitatea modificării urgente a legislației române care reglementează procedurile de numire și revocare în funcțiile înalte din cadrul Ministerului Public, în acord, de altfel, și cu recomandările constante ale organismelor internaționale, în sensul consolidării rolului Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, transmite Consiliul Superior al Magistraturii.
De asemenea, CSM subliniază că interpretarea art. 135 din Constituția României vizând autoritatea Ministrului Justiției asupra procurorilor nu poate aduce atingere principiului independenței procurorilor.
Demiterea lui Kovesi a fost abuzivă
Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA a fost abuzivă și că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia. Mai mult, CEDO spune că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat Laurei Codruţa Kovesi.
Magistraţii europeni spun că Laura Codruţa Koveşi nu a putut contesta decizia de revocare a sa din funcţie, având în vedere că decretul de revocare a venit în urma unei decizii a Curţii Constituţionale care sesiza un conflict intre preşedintele României şi Ministerul Justiţiei, fără ca fostă şefă a DNA să fie parte din acest proces.
Mai mult, judecătorii CEDO sunt de părere că Laurei Codruţa Kovesi i-a fost încălcat şi dreptul la liberă exprimare, atunci când a fost demisă de la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru că a criticat modificările care urmau să fie aduse legilor justiţiei, motiv pentru care a fost demisă.
Kovesi nu a cerut daune materiale
Laura Codruţa Kovesi nu a cerut daune materiale în acest dosar.
Laura Codruța Kovesi a atacat în decembrie 2018 la CEDO decizia prin care a fost revocată din funcția de procuror-șef al DNA. În plângere se arăta că au fost atacate drepturile omului.
Preşedintele României Klaus Iohannis a emis în 2018 decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA, potrivit deciziei CCR. Imediat după ce a fost revocată din funcție, Kovesi a fost delegată procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
În acest context, Ministerul Justiției (MJ) propune Guvernului României eliberarea lui Tudorel Toader din funcția de membru al Comisiei de la Veneția, după ce judecătorii CEDO au stabilit că demiterea Laurei Codruţa Kovesi de la şefia DNA a fost abuzivă, transmite, luni, MJ.
Mandatul lui Tudorel Toader în cadrul Comisiei de la Veneția a fost prelungit în anul 2018, în timpul exercitarii mandatului de ministru al Justiției.
