Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, cel care a propus revocarea șefei DNA, a declarat după ce Laura Codruța Kovesi a câștigat la CEDO, că președintele nu a revocat-o din funcție pe baza cererii sale, ci a executat o decizie a Curții Constituționale.
„Pe firul acestui proces de demitere au fost trei factori care şi-au împlinit misiunea, Eu ca ministru am făcut raportul de evaluare şi am propus revocarea. A fost sesizată CCR, ministrul nu este autor al dreptului de sesizare al Curţii, o face Guvernul, președintele Camerei, președintele Senatului. CCR a dat o decizie şi preşedinţele a revocat-o în baza acelei decizii. Președintele nu a revocat-o în baza propunerii mele, ci decizia CCR se execută”, a spus Tudorel Toader într-un interviu pentru Bună Ziua Iași.
Laura Codruța Kovesi a câștigat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul prin care a contestat decizia de revocare din funcția de procuror-șef al DNA.
Ce a decis CEDO:
- A fost încălcat articolul 6 § 1 (dreptul la un proces echitabil)) al Convenției europene pentru drepturile omului
- A fost încălcat articolul 10 (libertatea de exprimare) al Convenției Europene
În decizia de luni, CEDO critică voalat, dar de o manieră dură Curtea Constituțională.
În paragrafele 21-23 din hotărârea CEDO sunt amintite deciziile CCR 68/2017 (anchetarea modului de adoptare a OUG 13), 611/2017 (refuzul de a se prezenta în Parlament), pe care ulterior le critică.
De asemenea, critică voalat decizia CCR 358 / 2018. În paragraful 114 din hotărâre, CEDO afirmă că Înalta Curtea trebuia să aibă dreptul de a verifica fondul deciziei de revocare, fapt care contrazice decizia CCR358/2018, care exclude o astfel de.prerogativă judiciară.
Concluzia este reluată în paragraful 123 – legislația națională nu exclude controlul judiciar al revocării, în pofida concluziei CCR conform căreia Constituția exclude acest drept al instanței de contencios administrativ.
Fosta șefă a DNA a contestat la CEDO, la începutul anului 2019, faptul că decizia de revocare a Curții Constituționale a fost luată deși nu a avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu a avut posibilitatea de a se apăra și nici de a contesta decizia Curții Constituționale.
„În procedura în care Curtea Constituțională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanțiile unui proces echitabil sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern <<un recurs efectiv>>, un temei de drept și o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestație privitoare la drepturile și obligațiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiției și decise de Curtea Constituțională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac”, afirma atunci Kovesi.
Fostul ministru al Justiției, care s-a aflat la originea procedurii de destituire, nu-i dădea șanse Laurei Codruța Kovesi.
„Este un om liber și se poate adresa oricărei instanțe din România sau europeană. Pot să spun însă că deciziile Curții Constituționale sunt definitive de la momentul publicării în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că nu sunt cu cale de atac. La CEDO se duce partea dintr-un proces nemulțumită de decizii definitive rămase la instanțele de drept comun”, spunea atunci Tudorel.
Kovesi a fost demisă din funcție în 9 iulie printr-un decret semnat de Klaus Iohannis, după ce o decizie a Curții Constituționale a statuat că „Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi”.
