Suprafaţa agricolă calamitată până în prezent din cauza secetei se ridică la 1,1 milioane de hectare, a anunțat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, potrivit Agerpres. Potrivit acestuia, cea mai mare suprafață calamitată este în judeţul Constanţa, 416.000 hectare. La nivelul țării sunt irigate doar 222.121 hectare.
Potrivit ministrului, pe lângă Constanța mai sunt Tulcea, care are o suprafaţă calamitată de 129.000 de hectare, Ialomiţa cu 123.000 de hectare calamitate, Brăila, cu 97.000 de hectare calamitate, Buzău cu 75.000 de hectare calamitate și Galaţi cu 61.000 de hectare calamitate.
Potrivit prognozei de specialitate, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), în intervalul 12 – 18 mai, în cultura grâului de toamnă, conţinutul de apă pe profilul de sol 0-100 cm se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică şi extremă, în Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana şi Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei şi Moldovei. Izolat în nordul Olteniei şi al Maramureşului, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare.
Aprovizionarea cu apă
În plus, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-20 cm, în cultura de porumb, se va situa în limite scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea şi Crişana, pe suprafeţe agricole extinse din Moldova, local în nord-estul, centrul, estul, sud-estul şi sud-vestul Transilvaniei, nordul şi nord-vestul Banatului, estul, nordul, izolat în sudul, centrul şi vestul Munteniei.
Conform specialiştilor ANM, în Maramureş şi Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local în nordul, vestul, sudul şi sud-estul Munteniei, nordul, nord-vestul, centrul şi sudul Transilvaniei, nord-vestul, estul, centrul şi sudul Moldovei, rezerva de umiditate din sol va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime.
„În aceste condiţii, procesele de creştere şi dezvoltare ale culturilor agricole se vor desfăşura în general în ritmuri normale în cea mai mare parte a teritoriului agricol, uşor mai intensificate pe terenurile cu bună aprovizionare cu apă a solului. Totodată, spre sfârşitul perioadei, pe fondul cerinţelor maxime faţă de apă ale plantelor şi în condiţiile menţinerii unor deficite ridicate de apă în sol, fiind posibilă apariţia fenomenului de ofilire temporară a frunzelor în orele de amiază, precum şi îngălbenirea/uscarea parţială/totală a aparatului foliar, atât la culturile de toamnă, cât şi la prăşitoare”, se precizează în prognoza agrometeorologică.
