Pe ultima sută de metri din actualul mandat, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis suspendarea analizei tezei de doctorat a lui Bogdan Licu, numit, în ianuarie, procuror general adjunct al Parchetului General. Lucrarea este suspectă de plagiat masiv.
Hotărârea CNATDCU, despre care doi juriști de top au declarat pentru G4Media.ro că nu este justificată, îi deschide calea lui Licu pentru un mandat liniștit de trei ani la conducerea Parchetului. Cel mai probabil, o decizie finală a instanței în cazul lui Licu va fi dată după terminarea mandatului de la Parchetul General și pensionarea sa.
Întârzierea de care era nevoie
”În cazul sesizării de plagiat pe numele domnului Licu Bogdan Dimitrie, vă informăm ca această sesizare este suspendată până la finalizarea în instanță a procesului aflat pe rolul instanțelor de judecată”, a fost răspunsul trimis zilele trecute, către G4Media.ro, de Ion Ciucă, coordonatorul Secretariatului Tehnic al CNATDCU.
Ciucă face referire la un proces intentat în 2018 de către Licu, dosar în care acesta a cerut judecătorilor să oblige Ministerul să ia act de faptul că renunță la titlul de doctor obținut în 2011 la Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul” din subordinea Serviciului Român de Informații (Curtea Constituțională a stabilit, în 2016, că acest lucru nu este posibil).
Licu a pierdut procesul, în primă instanță
Licu a pierdut procesul, în primă instanță, în septembrie 2019, la Curtea de Apel București, dar a depus recurs. În ianuarie 2020, dosarul a ajuns la Înalta Curte de Casație și Justiție, dar nu i-a fost alocat, încă, un prim termen.
Având în vedere întârzierile din activitatea secției, este foarte probabil ca recursul să înceapă de-abia în 2021, o sentință definitivă urmând a fi dată la sfârșitul acelui an. Așadar, de-abia atunci ar putea relua CNATDCU analiza tezei.
Constatarea plagiatului, prin 2022, nu ar conduce, însă, și la retragerea titlului: de anul trecut, există o lege prin care numai instanțele pot face acest lucru, pe baza constatărilor CNATDCU. Adică se va trece prin alte două instanțe, una fiind Înalta Curte, unde se dau prime termene în apel sau recurs de pe un an pe altul sau chiar la doi ani.
Licu împlinește vârsta de pensionare în timpul acestui mandat de procuror general adjunct, care îi expiră în ianuarie 2023. Tergiversarea recentă impusă de CNATDCU face ca o eventuală retragere a doctoratului să aibă loc după ianuarie 2023.
Licu a fost girat de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, și președintele Klaus Iohannis. Somați în mod repetat de societatea civilă să nu îl numească pe Licu procuror general adjunct din cauza problemelor de integritate, aceștia s-au prevalat de faptul că Licu nu are ”patalama” de plagiator, fiind acoperit de ”prezumția de nevinovăție”.
Un verdict al CNATDCU în timpul mandatului ar fi fost o puternică lovitură de imagine pentru cei doi și ar fi pus sub semnul întrebării legitimitatea lui Licu în funcție.
”Eu nu am de gând să fac rabat de la integritate. Deci: integritate, profesionalism – pe scurt, meritocrație și în acest domeniu”, declara Iohannis, în 2019, pentru TVR, în contextul acuzaților de plagiat la adresa procurorului Licu.
Ministerul Educației joacă dublu
Suspendarea analizei lucrării lui Licu este, însă, lipsită de acoperire legală.
În primul rând, în timpul procesului aflat acum la Înalta Curte – cel cu cererea de renunțare la titlu – Licu însuși a cerut suspendarea verificării tezei de către CNATDCU până la o decizie definitivă pe fond. Două instanțe i-au respins solicitarea.
În al doilea rând, există în această chestiune două lucruri total distincte: suspiciunile de plagiat din teză și cererea lui Licu de a renunța la titlu. De ce nu poate CNATDCU să își facă treaba și să dea un verdict, indiferent de sentința din dosarul invocat?
Contradicţie între MEN şi MEN
Aici există o mare contradicție în ceea ce privește poziția Ministerului Educației Naționale (MEN) – instituția în coordonarea căreia se află CNATDCU și care îi asigură/verifică legalitatea soluțiilor/serviciile juridice.
- În sentința prin care Licu a pierdut procesul în primă instanță este redată poziția Ministerului Educației Naționale referitor la dubletul plagiat/renunțare la titlu din cazul Licu: ”Efectul care va fi provocat de posibilitatea ca autorul unui plagiat să renunțe singur la rezultatul acțiunilor sale va fi contrar interesului protejării dreptului de proprietate al autorului operei. Este ca și cum s-ar permite autorului unui furt oarecare să scape nepedepsit prin simplul fapt al abandonării bunurilor furate. O astfel de situație nu repară atingerea dreptului de proprietate al autorului inițial, în condițiile în care plagiatul poate avea și consecințe în plan material, de exemplu prin faptul că opera care preia fără drept pasaje din lucrarea altui autor va fi comercializată, cu consecința unor vânzări mai reduse pentru opera inițială. Posibilitatea ca autorul unei încălcări a unui drept de proprietate intelectuală să scape nesancționat este și inacceptabilă din punct de vedere social, încurajând astfel de fapte și neasigurând efectul preventiv care rezultă din retragerea titlului de doctor ca și sancțiune pentru fapta săvârșită.”
Pe de altă parte, acum, prin decizia de suspendare a CNATDCU, aprobată de același Departament Juridic al Ministerului Educației Naționale, se sugerează că, în cazul în care lui Licu îi va acceptată cererea de renunțare la titlu, nu îi va mai fi analizată teza.
Profesor: ”Decizia de întrerupere a analizei nu este corectă”
Două cadre didactice de la una dintre cele mai renumite Facultăți de Drept din România au criticat suspendarea analizei de către CNATDCU.
”Decizia de întrerupere a analizei nu este corectă. Nu poate fi. În primul rând, nu este vorba despre vreo litispendență (două instanțe sunt sesizate concomitent cu același raport juridic sau doar cu părți ale acelui raport contencios). Nu poate fi așa ceva între un organism pur administrativ, ce funcționează neautonom, fiind un simplu organism al MEN, lipsit de personalitate juridică, pur consultativ. Chiar dacă instanțele ar fi decis că cererea reclamantului nu era prescrisă, tot n-ar fi existat vreo «litispendență».
Observ, însă, o falacioasă prudență peste tot: să așteptăm să se pronunțe alții, mereu alții. Aceste instituții au devenit frivole prin incapacitatea de-a încarna competențele cu care au fost investite”, a declarat primul specialist, în timp ce poziția celui de-al doilea specialist în Drept a fost următoarea: ”O asemenea decizie de suspendare reprezintă o manevră procedurală de natură să aducă atingerii credibilității CNATDCU. Pe logica aceasta, oricine ar dori, ar suspenda procedurile din fața CNATDCU prin astfel de chichițe procedurale la limita legii. Nici o interpretare a legii nu poate permite abuzul de drept. (…) Aceste acțiuni subminează grav încrederea și în Învățământ și în Justiție”.
Acceptul MEN de suspendare a procedurii
Cel de-al doilea cadru didactic s-a arătat contrariat de acceptul MEN de suspendare a procedurii, chiar în perioada în care, pe 11 mai, pe fondul alegerilor pentru noii membri ai CNATDCU (mandatul actual se termină pe 10 iunie), ministrul Monica Anisie a trimis o scrisoare deschisă în care scria: ”Cred că România nu poate progresa fără universități în care un doctorat să însemne consacrarea unei munci asidue de cercetare, nu un copy-paste sau o operă de calitate îndoielnică. Din păcate, exemplele de excelență universitară, obținute cu greu de universitățile noastre, sunt umbrite de un număr de cazuri de impostură academică” (Sursa: Cont Facebook Emilia Șercan).
”Eroarea materială” a fost remediată prin eliminare
CNATDCU are pe masă o sesizare referitoare la suspiciciuni de plagiat în teza lui Licu încă din 2015 (pe atunci acesta era tot procuror general adjunct), după o analiză făcută de jurnalista Emilia Șercan și publicată de site-ul hotnews.ro.
În text erau prezentate dovezi că jumătate din lucrare este plagiată.
La începutul acestui an, într-un articol publicat de pressone.ro, Șercan a prezentat și concluziile unei expertize tehnico-științifice a tezei lui Licu, expertiză efectuată de Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) în cadrul unui dosar penal de la Parchetul General: ”(…) se arată că, din totalul de 11.598 de rânduri din teza lui Bogdan Licu, un număr de 3.087 au fost «reproduse parțial din bibliografia pusă la dispoziție de către organele de urmărire penală».
Specialiștii ORDA au mai constatat că 26,6% din textul lucrării de doctorat a lui Licu «reprezintă o reproducere parțială din lucrările indicate de procuror ca material de comparație».” În acest dosar, Licu a fost urmărit penal pentru plagiat, dar a scăpat după ce procurorul a stabilit că fapta s-a prescris.
Perioada 2016-2020
Între 2016 și 2020, Licu a apelat la o stufoasă strategie juridică pentru a tergiversa analiza tezei sale de către CNATDCU (inclusiv două cereri de renunțare la titlu, procese etc), angajând una dintre cele mai cunoscute case de avocatură din București. Nu de puține ori, presa de investigație a susținut că în această tentativă a beneficiat și de complicitatea unor instituții ale statului.
Inclusiv o presupusă scăpare a CNATDCU, care a stat la baza acestui articol, ridică semne de întrebare. Astfel, luna trecută, în momentul în care, pe site-ul CNATDCU, au fost postate mai multe decizii din cazuri aflate în analiza instituției (constatări de plagiate, suspendări de analize etc), la ultima poziție era menționat un document pdf cu titlul ”Raport comisie de lucru privind teza de doctorat a domnului Dimitrie Bogdan Licu”. Când deschideai, însă, documentul, conținutul era o reluare a unei postări de mai sus, referitoare la teza lui Robert Sorin Negoiță.
De trei ori am solicitat CNATDCU, pe mail, să corecteze postarea referitoare la Licu. În final, Ion Ciucă ne-a transmis că ”Din păcate am avut niște probleme tehnice la sistemul ID al CNATDCU și nu am putut să vă răspundem la mesajele Dvs. Referitor la problema semnalată acesta a fost o eroare materială care a fost remediată.” Ce a însemnat remedierea? Postarea documentului despre Licu a fost eliminată.
