Sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice din România era deja în risc înainte de apariția COVID-19, ca urmare a deficitelor mari și a creșterii semnificative prognozate a costurilor de îmbătrânire, în special a pensiilor, se arată în recomandările anuale către cele 27 de state membre, denumite Semestrul European, publicate miercuri de Comisia Europeană.
„Pensiile au crescut cu 15% în septembrie 2019, în urma adoptării legii pensiilor din vara aceluiași an, și ar urma să crească cu 40% în septembrie 2020 și apoi să urmeze recalcularea în septembrie 2021. Astfel, cheltuielile cu pensiile vor crește substanțial în perioada 2020-2022. Riscurile asupra sustenabilității fiscale cresc în continuare prin impactul pandemiei COVID-19 asupra activității economice și a efortului fiscal necesar pentru amortizarea acesteia”, se arată în document.
Potrivit acestuia, deciziile anterioare de politici fiscale au lăsat România cu un buffer fiscal mic pentru a face față COVID-19.
• Deficitul bugetar estimat este de 9,2% din PIB în 2020 și de 11,4% în 2021. Datoria publică este estimată să urce la 46,2% în 2020, dacă politicile rămân neschimbate, conform prognozei de primăvară a Comisiei.
IMM Invest ar putea să nu fie de ajuns
Documentul reamintește că în urma măsurilor luate de autorități, lanțurile de aprovizionare au fost întrerupte, iar afacerile au fost nevoite să-și reducă activitatea sau să se închidă, oamenii neputând lucra.
„Afacerile de toate dimensiunile, în speciale întreprinderile mici au fost puternic afectate de întreruperea comerțului și de carantină și se confruntă cu probleme ce țin de lichiditate și risc de faliment”, menționează sursa citată.
• Pentru recuperare este nevoie de resurse suplimentare pentru a susține afacerile și gospodăriile. Sectorul de servicii va avea nevoie de atenție specială pentru că este cel mai afectat și unele subsectoare sunt de așteptat să se contracte pentru o perioadă mai lungă decât cel de producție.
„Măsurile guvernamentale de răspuns includ crearea unei scheme de garantare (IMM Invest) cu un plafon de 15 miliarde lei pentru a oferi garanții IMM-urilor în contractarea unor credite pentru finanțarea investițiilor și a capitalului de lucru. De aceste garanții vor beneficia și băncile, care vor trebui să rămână bine capitalizate și lichide pentru a asigura fluxul necesar de credit către gospodării și companii. De asemenea, din cauza rolului limitat al băncilor în acordarea de credite mediului privat, în special IMM-urilor invovatoare, aceste garanții ar putea să nu fie suficiente”, se arată în document.
