Noile cazuri COVID-19 au scăzut în numere absolute în aproape toate țările în ultimele zile. Acestea nu mai depășesc, în medie, 1,2% din bilanțul total al infecțiilor în majoritatea statelor. Serviciile de urgență și secțiile de terapie intensivă nu mai sunt copleșite de numărul de pacienți iar, dacă nu va exista un recul al infecțiilor, pandemia ar putea stagna complet în decurs de o lună, relatează Les Echos.
Aplatizarea curbei în Europa
Numărul de noi cazuri a scăzut, în medie, în ultimele cinci zile, mai puțin de 2% noi infecții fiind raportate în cele 25 de țări care au cel mai ridicat bilanț al pacienților COVID-19, cu excepția Braziliei (+5%), Pakistanului, Arabiei Saudite, Mexicului (4%), Indiei și Rusiei (+3%), unde numărul total de cazuri rămâne scăzut raportat la populație.
Între țările occidentale, cele mai afectate la nivel mondial, creșterea zilnică este de doar 0,5% în Statele Unite, 0,3% în Germania, 0,2% în Franța, Italia și Spania. În Elveția bilanțul infecțiilor a crescut cu doar 0,05% zilnic de la începutul lunii mai.
Belgia, cu 0,6% noi cazuri și Marea Britanie, cu o creștere de 1,2% au rămas puțin în urma celorlalte state din Vest.
Numărul de cazuri reale este fără îndoială mult mai ridicat decât bilanțul oficial la nivel mondial întrucât nicio țară nu își testează sistematic întreaga populație, însă nu există motive care să sugereze că tendința ar fi diferită.
Scăderea cazurilor din secțiile de terapie intensivă
În ceea ce privește numărul deceselor, dintre care două treimi au avut în țările occidentale, acesta crește acum foarte lent, chiar dacă noi vârfuri sunt înregistrate ocazional, cum s-a întâmplat marți în Statele Unite, când au fost înregistrate 1.500 de fatalități.
În Franța, creșterea a fost de doar 0,5% pentru 10 zile la rând, în jur de 100 noi morți fiind raportați zilnic. În Spania, la fel ca în toate țările Uniunii Europene cu excepția Italiei, numărul de decese zilnice a ajuns de ordinul zecilor. În Elveția a fost raportat un singur deces din cauza COVID-19 din 10 mai.
La fel de important este numărul de noi internări la urgență și în secțiile de terapie intensivă. Peste tot numărul este în scădere iar sistemele de sănătate nu mai sunt copleșite, cum a fost cazul în perioada de vârf a pandemiei înregistrate în a doua jumătate a lunii martie.
Câteva țări au desființat spitalele mobile instalate pentru a face față fluxului de infecții.
Extrapolând datele recente privind numărul de noi infecții și decese, acestea ar putea scădea până aproape de zero într-o lună, dacă nu va fi înregistrat un recul al cazurilor ca urmare a relaxării măsurilor de izolare și ridicării carantinelor.
Deocamdată însă nu pare să fie cazul, în special în rândul țărilor care au relaxat restricțiile primele, la jumătatea lunii aprilie: Danemarca, Austria, Norvegia etc. (deși unele focare, precum cele din abatoarele din Germania cauzează îngrijorări).
Slovenia a anunțat oficial sfârşitul pandemiei pe teritoriul său şi şi-a redeschis frontierele, chiar dacă unele măsuri preventive au fost menținute.
Misterioasa extenuare a coronavirusului
De ce pare să încetinească pandemia acum? Epidemiologii nu au, pentru moment, răspunsuri clare.
Este posibil ca măsurile de carantină să fi perturbat dinamica COVID-19 în momentul în care au fost introduse în majoritatea țărilor la jumătatea lunii martie, perioadă în care numărul de noi infecții raportate zilnic se situa în jur de 20%.
Dar lucrurile nu sunt certe: numărul de noi cazuri înregistrate în țări care au luat măsuri de carantină limitate a scăzut la rândul său, la fel ca și în cazul acelora care s-au concentrat pe testarea populației și adoptarea unor măsuri de distanțare socială.
În Statele Unite cele cinci state americane care au refuzat implementarea carantinei (Arkansas, Iowa, Nebraska, Dakota de Nord și Dakota de Sud) sunt într-o situație comparabilă cu restul țării atât ca număr de cazuri și evoluție a lor (n.r. însă statele respective au printre cele mai mici densități ale populației din SUA).
Niciun tratament-minune nu poate explica declinul în care pare să fi intrat pandemia întrucât țările au adoptat strategii extrem de diverse pentru combaterea COVID-19 iar cel mai faimos și controversat medicament, clorochina, se speculează că ar avea cel mult un efect paliativ, nicidecum de prevenție.
Este posibil ca noul coronavirus care cauzează COVID-19 să aibă o sezonalitate cu evoluție ciclică, la fel ca gripa, și să se epuizeze la sfârșitul primăverii? Nu există un consens printre oamenii de știință dar, dacă acesta ar fi cazul, pandemia ar trebui să înregistreze un nou vârf în prezent în emisfera sudică, cu o lună înainte de începerea iernii (21 iunie – 22 decembrie) dar Noua Zeelandă a înregistrat un singur nou caz în ultimele zece zile.
Rusia și Brazilia în dificultate
Printre cele mai populate 40 de țări din lume doar în India, Brazilia, Indonezia, Rusia, Mexic, Pakistan și Bangladesh bilanțul infecțiilor continuă să urce cu mai mult de 2% zilnic. Însă numărul de persoane infectate rămâne scăzut raportat la populația totală, fiind de mai puțin de 0,01% în India.
Excepție fac doar Rusia și Brazi
Moscova, care miercuri a raportat un număr record de 124 de decese în 24 de ore, a negat pentru o lungă perioadă răspândirea noului coronavirus pe teritorul național, fiind suspectată de raportarea unor cifre false. Autoritățile de la Kremlin au introdus restricții limitate și târzii, restaurantele rămânând deschise mult timp după izbucnirea pandemiei în Rusia.
În Brazilia, care a devenit recent țara cu al treilea cel mai ridicat număr al infecțiilor, președintele Jair Bolsonaro a negat severitatea pandemiei îndemnându-și susținătorii să nu respecte măsurile de izolare.
