Curtea Constituţională a României a decis că legea de abrogare a pensiilor speciale a fost adoptată „cu încălcarea exigențelor de calitate a reglementării”, „fără nicio fundamentare, cercetare sau studiu de impact ca simplă reacție de „abrogare” a unor prevederi legale pretins a crea „sentimente” negative și cheltuieli bugetare semnificative”. Aceasta ar fi motivaţia judecătorilor Curţii la decizia prin care a admis sesizările Înaltei Curți și Avocatului Poporului împotriva legii care le-ar fi anulat inclusiv judecătorilor CCR pensiile speciale.
„Curtea reține că legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum și funcții de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a „pensiilor speciale”, fără a se respecta, în consecință, exigențele impuse atât din punctul de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât și al fondului reglementărilor.
Astfel, în procedura de adoptare s-au încălcat ordinea constituțională de sesizare a Camerelor Parlamentului și regulile aplicabile dezbaterilor parlamentare pentru parte din domeniile de reglementare. De asemenea, legea a fost adoptată cu încălcarea exigențelor de calitate a reglementării, respectiv fără nicio documentare sau fundamentare, cercetare sau studiu de impact, ca simplă reacție de ”abrogare” a unor prevederi legale pretins a crea ”sentimente” negative și cheltuieli bugetare semnificative (113 – n.r.)”, spune Curtea Constituțională în motivarea deciziei.
CCR spune că magistrații sunt îndreptățiți la pensii speciale
De asemenea, judecătorii constituționali spun că legea a fost adoptată cu încălcarea caracterului general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale și în pofida avizelor negative ale Consiliului Legislativ, Consiliul Economic și Social, Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv a punctului de vedere al Guvernului, în care s-au semnalat jurisprudența constantă a Curții Constituționale în această materie și caracterul obligatoriu al acesteia.
Cât privește referirile din lege la statutul magistraților, analizat cu precădere în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, CCR spune că „legea criticată nesocotește atât soluția cât și considerentele deciziilor menționate, prin care Curtea Constituțională a statuat, în mod consecvent, că abrogarea reglementărilor referitoare la pensia de serviciu a magistraților (judecători, procurori, magistrați-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și Curtea Constituțională, judecători ai Curții Constituționale) încalcă dispozițiile constituționale care consacră independența justiției.”
De asemenea, CCR spune că magistrații sunt îndreptățiți la pensii speciale, preluând argumentația Curții Supreme, din cauza incompatibilităților la care-i obligă deținerea rasei profesionale.
Numărul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finalul anului 2019, de 9.359 persoane, în creştere cu 1,9% (plus 175 de persoane) faţă de perioada similară din 2018, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP). Pentru procurori și judecători erau în plată 3.878 de pensii de serviciu. Pensia medie pentru această categorie este de 18.716 de lei. De asemenea, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor erau în plată 1.800 de pensii. Pensia medie pentru această categorie este de 4.439 de lei.
